DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Paradoxul USR: Cine deţine cu adevărat puterea în partid

Inquam Photos / Octav Ganea
usr nicusor ghinea clitilde Inquam Photos

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

Adevarul:

Nicuşor Dan a câştigat detaşat funcţia de preşedinte al USR, însă, paradoxal, va fi un preşedinte spectator. În schimb, Cristian Ghinea a pierdut funcţia de vicepreşedinte, dar controlează jumătate din Biroul Politic al partidului, principalul for de decizie al USR. Clotilde Armand, reprezentanta curentului conservator, n-a ajuns vicepreşedinte şi are un singur susţinător în conducerea partidului. Iată cum se împarte conducerea USR, om cu om.
Miza Congresului USR n-a fost neapărat alegerea preşedintelui, căci Nicuşor Dan pornea din start ca mare favorit, în condiţiile în care cei trei contracandidaţi ai săi au intrat în cursă mai degrabă să demonstreze că există competiţie în partid. Adevărata luptă s-a dat pentru componenţa Biroului Politic – forul care va stabili toate deciziile politice ale USR. Pe scurt, problema s-a pus în felul următor: cine reuşeşte să-şi impună cei mai mulţi oameni în Biroul Politic, obţine, de fapt, puterea în partid. Votul pentru Biroul Politic a însemnat, pe fond, tranşarea disputei dintre Nicuşor Dan şi Cristian Ghinea, în primul rând, şi, în plan secund, rezolvarea conflictului dintre Nicuşor Dan şi Clotilde Armand. Cine a cîştigat? “Adevărul” a consultat surse din cele trei tabere pentru a afla cum se grupează cei 20 de oameni care vor forma Biroul Politic al USR, oamenii care vor impune, practic, direcţia partidului. Concluzia este următoarea: Cristian Ghinea se bazează, cu certitudine, pe încă 9 oameni, foşti componenţi ai echipei tehnocrate, dar şi pe lideri importanţi ai USR din teritoriu.
“Remarc că toţi membrii Platformei România 100 (proiectul lansat de Dacian Cioloş -n.r.) care au candidat au fost aleşi în Biroul Naţional - nu mai puţin de 4. Cred că reflectă bine starea de spirit din partid. Au intrat apoi lideri din teritoriu de anvergură: Raluca Amariei (Sibiu), Dan Ivan (Maramureş), Elek Levente (Cluj), Radu Mihail (diaspora). Dar şi membri simpli cu potenţial imens, George Ţăranu de la USR Iaşi, de pildă. Cătălin Drulă, Dan Barna, Ionuţ Moşteanu, Vlad Alexandrescu, Claudiu Năsui au reconfirmat anvergura si prestanţa şi vor fi în BN. A fi fost tehnocrat e apreciat de baza USR”, a scris Ghinea pe Facebook imediat după rezultatul votului, cu trimitere la faptul că USR şi Dacian Cioloş ar trebuie să aibă un proiect politic comun.
Aşadar, echipa Ghinea va avea 10 voturi, din cele 20 totale în Biroul Politic.În aceste condiţii, Ghinea nici nu a mai fost interesat de funcţia de vicepreşedinte, întrucât fusese ales oricum membru în Biroul Politic. De partea cealaltă, Nicuşor Dan se bazează doar pe şase oameni, proveniţi în primul rând din organizaţia Bucureşti, în timp ce Clotilde Armand va rămâne izolată în partid: are de partea sa un singur om, deputatul de Constanţa, Ion Stelian. Potrivit unor surse din USR, Constanţa este una dintre cele mai conservatoare organizaţii, fiind izvor de voturi pentru Clotilde Armand la Congresul de la Cluj.  Mai sunt doi oameni aleşi în conducerea partidului care nu sunt deocamdată în nicio tabără. (Mai multe detalii AICI)

realitatea.net:

SIPA trebuia închisă conform legii, subliniază Cozmin Gușă. Se foloseau date despre viața personală a altor deținuți, a procurorilor, sau a judecătorilor pentru a influența decizii în justiție prin șantaj, iar asta este o informație obținută încă de acum 14 ani, din 2003, a explicat consultantul politic, care a vorbit pe larg, într-o intervenție telefonică la Realitatea TV, despre scandalul iscat în urma dezvăluirilor lui Dan Andronic (...)
Magnitudinea acestui scandal este unică, enormă, afirmă Cozmin Gușă. "Dacă a existat vreun câmp tactic, a fost administrat prin puterea dosarelor. Un câmp tactic poate fi realizat prin influențe nevăzute, bine administrate, precise, care nu pot fi decât dosare”, a mai declarat consultantul politic.
"La SIPA, arma este foarte complicată, pentru că ea se exercită împotriva unor oameni care trebuie să împartă dreptatea, împotriva unor acuzatori cum sunt procurorii", a precizat Cozmin Guşă. Consultantul politic a adăugat că "România nu se poate asana prin alegeri, pentru că alegerile nu vor putea fi niciodată libere în prezenţa dosarelor de şantaj", menţionând că acest demers este unul extrem de important.
"Acest demers este unul extrem de important. Sigur, putem suspecta, dar nu ne interesează pe noi. Dan Andronic are o relaţie apropiată de Traian Băsescu, care doreşte s-o apere pe Elena Udrea. Care şi cu Sebi Ghiţă, şi cu Ponta, şi cu Dragnea. Da, e adevărat. Ele sunt speculaţii, ele pot să fie decupate şi să rămână. Sigur că putem să acuzăm că unii au o miză personală, pentru că sunt în pericol. Se apără cu armele pe care le au în dotare. Numai că miza noastră ca televiziune, ca oameni invitaţi, ca discuţie, este o miză legată de destructurarea unui sistem concentraţionar, în care alţii au preluat o armă letală, pentru că asta s-a întâmplat. Cineva folosea arma letală numită 'dosarul de la SIPA' împotriva judecătorilor, procurorilor. Şi alţii, în loc să izoleze această armă letală nepotrivită într-o democraţie, au preluat-o, probabil prin copierea unor documente şi folosirea lor ulterioară, şi au folosit-o. Deci sunt la fel de blamabile ambele tabere. Şi cei care au folosit SIPA până la desfiinţare, şi cei care au folosit dosarele SIPA după desfiinţare", a mai afirmat Cozmin Guşă. (Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Prezent la Bucureşti săptămâna trecută, în prima sa vizită aici ca preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker le-a transmis românilor că „trebuie să fie mândri de parcursul lor european”, iar celorlalţi europeni că s-au „îmbogăţit prin prezenţa României în UE”. „România este o mare naţiune”, a mai spus domnul Juncker şi, aş adăuga eu, ţine de fiecare dintre noi să reconfirme acest lucru prin activitatea de zi cu zi.
De la Bucureşti, însă, preşedintele Juncker a mai transmis şi că partenerii din UE sunt pregăţiţi să ridice monitorizarea pe justiţie, celebrul mecanism MCV, avansând 2019 ca termen până la care acest lucru să fie realizat. Preluarea de către România a preşedinţiei rotative a Consiliului UE a fost invocată destul de explicit ca motiv pentru acest gest pe care, în România, pare că şi-l doresc mai degrabă politicienii decât societatea civilă. Sigur, tot ce-i posibil ca un astfel de pas să aibă şi alte resorturi, aşa cum au sugerat unii comentatori, şi care să aibă o oarecare legătură cu reaşezările din interiorul UE şi negocierile aferente. Însă la Bucureşti, Jean-Claude Juncker nu a intrat în detalii de culise, ca atare vom rămâne în siajul motivului strecurat în discursul său.
Cu siguranţă că o Românie fără MCV este preferabilă unei Românii cu MCV, deopotrivă pentru români şi pentru prietenii lor europeni şi e de înţeles aşa ceva.
În acelaşi timp, absenţa sau ridicarea monitorizării pe justiţie şi stat de drept trebuie să reflecte, ori să fie consecinţa unei stări de fapt neechivoce. Anume, că fundamentele democraţiei din ţara respectivă sunt intangibile, că sănătatea instituţiilor-cheie în garantarea statului de drept e de nezdruncinat, că justiţia este la adăpost de factorul politic, în fine, că nimic din ceea ce s-a realizat nu va mai putea fi pus în cui.
Din nefericire, realitatea din teren dă României extrem de puţine şanse să se integreze prea repede în tabloul de mai sus.
OUG 13 şi aventurile proiectului de lege a graţierii reprezintă dovada vie că încă suntem departe de acel punct fără întoarcere. O parte însemnată a clasei politice de la Bucureşti nu pare încă dispusă să joace total după regulile la care Comisia Europeană însăşi a arătat că ţine atât de mult şi care sunt, de fapt, materializarea unui set de valori ce stă la baza proiectului comunitar şi a filosofiei sale.
Într-adevăr, Jean-Claude Juncker a cerut României să garanteze că progresele din justiţie sunt ireversibile, demn de semnalat fiind şi faptul că a făcut-o de la tribuna Parlamentului şi în aceeaşi zi în care s-a pronunţat pe ridicarea MCV. Politician experimentat, Juncker a transmis astfel un semnal consistent.
Totuşi, nu mai puţin demn de remarcat este şi faptul că mesajul său a avut ca destinatar tocmai clasa politică, de altfel unicul destinatar posibil. Din care, o parte însemnată nu îşi doreşte reforme şi nici progrese în consolidarea statului de drept. Dar de care, depind garanţiile pe care oficialul de la Bruxelles le doreşte. (Mai multe detalii AICI)

Business Magazin:

Marcus Hutchins, tânărul expert în securitate cibernetică despre care se spune că a oprit răspândirea virusului WannaCry, lucrează acum pentru a împiedica un viitor atac.
Marcus Hutchins, de 22 de ani, ar fi oprit virusul în mod accidental, după ce a activat o linie de cod destinată închiderii. Mai exact, Hutchins a descoperit că WannaCry apela o adresă web care nu era înregistrată; el a cumpărat domeniul pentru a urmări modul în care virusul se răspândeşte. Tânărul nu a ştiut însă că cel care construise ransomware-ul integrase special o linie de cod pentru o astfel de situaţie, care îl oprea automat în caz că cineva încerca să afle modul de propagare.
Interesant este faptul că toată operaţiunea s-a derulat din dormitorul său; el este cunoscut pe internet sub pseudonimul Marware Tech.
Andrew Mabbit, cofondator al Fidus, l-a descris pe Hutchins drept "unul dintre cei mai inteligenţi oameni pe care îi cunosc. E plătit să facă ceea ce îi place, iar asta e un vis al fiecăruia." (Mai multe detalii AICI)

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.