Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au efectuat, joi, 37 de percheziții domiciliare în cadrul a două dosare penale care vizează obținerea sau redobândirea frauduloasă a cetățeniei române, pe baza unor documente oficiale falsificate.
Potrivit anchetatorilor, investigațiile au în vedere rețele organizate specializate în fabricarea și utilizarea de înscrisuri false, precum și în manipularea ilegală a unor baze de date oficiale, în scopul facilitării acordării cetățeniei române unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale.
În cele două cauze sunt cercetate mai multe infracțiuni grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, precum și acces ilegal la sisteme informatice.
Anchetatorii investighează rețele infracționale organizate specializate în falsificarea actelor de stare civilă și în manipularea ilegală a bazelor de date oficiale, în scopul facilitării acordării cetățeniei române unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale.
În cauză sunt cercetate infracțiuni grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, fals material și intelectual în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, precum și acces ilegal la sisteme informatice.
Rețea formată din cetățeni ucraineni, avocați și funcționari publici
Potrivit probelor administrate, grupul infracțional ar fi fost constituit în anul 2022 și era format inițial din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România. Activitatea acestora ar fi fost sprijinită de avocați din Baroul București, traducători și notari publici.
Membrii rețelei aveau acces, direct sau prin intermediari, la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova și Ucraina, de unde ar fi fost obținute sau fabricate documente de stare civilă necesare dovedirii unei false descendențe din foști cetățeni români.
Anchetatorii au identificat situații în care dosarele respinse inițial pentru lipsa unor documente erau completate rapid cu acte aparent emise de autorități străine. În unele cazuri, documentele prezentate la ghișeu aveau urme de cerneală proaspătă, indicând existența unor centre de falsificare chiar pe raza municipiului București.
Sute de cereri suspecte și certificate de cetățenie false
Numai în primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracțional. Ulterior obținerii cetățeniei, beneficiarii ar fi obținut acte de identitate românești, în special pașapoarte, dobândind astfel în mod fraudulos statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.
Procurorii au identificat până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetățenie false, depuse la Primăria Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă. După transcrierea actelor de naștere, persoanele vizate au obținut documente de identitate românești în București, Ilfov sau Suceava, stabilindu-și, de multe ori, domicilii fictive.
Analiza documentelor a relevat că numeroși solicitanți nu figurau ca fiind intrați legal în România, fiind utilizate ștampile și vize suspectate de fals, care indicau în mod nereal intrări prin mai multe puncte de frontieră, inclusiv Albița, Siret, Nădlac II sau Ruse.
Funcționari publici, acuzați de complicitate
Ancheta vizează și funcționari publici care ar fi facilitat obținerea documentelor. Șase funcționare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6 sunt suspectate că au consemnat în mod fals verificarea identității solicitanților, deși aceștia nu erau prezenți. În alte cazuri, au fost emise certificate de naștere fără existența certificatului de cetățenie la dosar.
De asemenea, interceptările autorizate au dus la identificarea unui funcționar din cadrul SPCEP Buftea care ar fi furnizat informații confidențiale către intermediari implicați în zeci de dosare, majoritatea privind persoane originare din Federația Rusă.
În total, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale față de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 avocați, 14 funcționari publici și alți 107 suspecți implicați în activitățile investigate.
Anchetatorii subliniază că perchezițiile reprezintă un procedeu legal de strângere a probelor și nu încalcă principiul prezumției de nevinovăție, cauza aflându-se în continuare în faza de urmărire penală.
Comentează