Premium
Părintele Constantin Sturzu a publicat fragmente din discursul lui A.D. Xenopol, câștigător la concursul de discursuri al Serbării de la Putna din 1871. „Răul nu este atâta în afară, cât înăuntrul nostru și în contra acestuia este de luptat”, scria acesta. „Textul tânărului de doar 24 de ani este extrem de profund și, mai ales, de actual”, a comentat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor.
El a povestit că discursul lui Xenopol a rămas singur în concurs după ce toți ceilalți concurenți, aflând că și el participă, și le-au retras pe ale lor. Din juriu făceau parte Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu și Vasile Pogor.
„În dezbinarea dinlăuntru stă slăbiciunea tuturor; în această nearmonie a inimilor și spiritelor stă rădăcina mai adâncă a relelor ce ne bântuie, a pericolelor ce ne amenință. De aceea, pe mormântul bărbatului ce a știut a concentra în sine toate razele de bine ale poporului său, să cugetăm la o apropiere a tuturor, din toate părțile, spre o împreună lucrare”, scria în discursul său A.D. Xenopol, relatează Basilica.ro.
„Să lucrăm cu toții împreună la răspândirea acelorași credinți și speranțe, să legăm românul din Ardeal cu cel de lângă Prut prin cuget și simțire, și să lăsăm mersului istoriei apropierea tuturor intereselor. Când tot românul va tinde către un țel, când unirea minții și a inimii va fi încheiată, atunci acea politică va urma numaidecât din însuși mersul lucrurilor!”, continua el.
El puncta și lipsa unui lider care să coaguleze poporul în jurul valorilor naționale: „Pe timpul lui Ștefan, elementul cel bun predomina înlăuntrul țării, căci acesta era unit în jurul unui centru, astfel că putea menține înlăuntrul țării unitatea și lupta se concentra împotriva răului din afară. Astăzi, răul e mai mult înlăuntrul nostru din cauză că elementul bun rămâne răzlețit, nefiind un suflet mare în jurul căruia să se concentreze tot ceea ce este mai ales în națiunea noastră.”
„Ștefan cel Mare avea mai mult a se lupta contra pericolelor din afară. Arma sa era fierul; puterea sa, virtutea inimii și brațul neobosit; victoriile sale erau repurtate pe câmpul stropit cu sângele bravilor români”, observa autorul.
„Timpul de astăzi a schimbat totul, și răul, și lupta contra lui. Noi avem să ne luptăm mai mult contra dezbinării, (contra) neînțelegerilor interioare: arma noastră este pana și graiul: puterea noastră, virtutea inimii nu mai puțin trebuincioasă decât pe câmpul de război ‒ și spiritul neobosit; victoriile noastre se vor urma în tăcere, în sfera cea ascunsă a gândurilor omenești. Dar cu toată această deosebire, rămâne adânca asemănare a luptei, acuma ca atunci, în contra unui rău care amenință existența și propășirea poporului nostru.”
Tânărul credea în puterea românilor de a reuși prin ei înșiși: „Să fim ceva prin lucrarea noastră și nu numai prin ajutorul lucrărilor altora. Să nu așteptăm pururea lucrări gata de la alte popoare; să nu introducem în poporul nostru, pentru a mulțumi trebuințele lui, așezăminte străine, ieșite din munca și osteneala altor popoare; să nu traducem veșnic cele de nevoie pentru întinderea și adâncirea cunoștințelor noastre, ci să căutăm a scoate din creierii noștri însuși cele de trebuință pentru propășirea poporului, precum scotea Ștefan cel Mare din mușchii poporului român însuși puterea pentru apărarea lui”, scria el.
Xenopol a mai sublinia și un lucru esențial: virtutea de căpetenie pentru orice lucrare măreață este smerenia:
„Să nu ne înșelăm asupra stării în care ne aflăm. Să nu ne orbim noi înșine prin lingușiri și înălțări peste ceea ce suntem în adevăr. Când Ștefan cel Mare își scăpa poporul întreg prin vitezele sale lupte, când întregul popor înălța rugi fierbinți către cer pentru măritul Voievod, acesta, departe de a se mândri de propriile fapte, petrecea după obiceiul timpului de atunci zile întregi în post și în rugăciune și nu se orbea asupra primejdiilor ce-l așteptau și de acolo înainte, asupra muncii ce avea încă de muncit pentru a ajunge la țelul său.”
În cadrul Serbării de la Putna din acest an, au fost organizate mai multe concursuri de creație. La categoria Discurs, câștigătorul este Cosmin Țugui. El își va prezenta discursul luni, în cadrul ceremoniei de premiere a câștigătorilor concursurilor „Serbării de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal”.
