Premium
Părintele Daniel Benga a vorbit duminică, la Centrul Bisericesc din München, despre Evanghelia Înfricoșătoarei Judecăți. El a afirmat că iubirea sau absența ei va fi criteriul ultim al judecății fiecărui om, iar absența iubirii înseamnă indiferență, nu neapărat ură. Indiferența ne împiedică să facem binele. Ne vindecăm de ea doar prin deschidere și comuniune, potrivit basilica.ro.
„Ce stă în centrul Evangheliei? Iubirea. Așa cum iubirea este criteriul tuturor, iubirea va fi și criteriul judecății”, a spus Părintele Benga. Cât despre post, rugăciunea, milostenie, acestea sunt doar mijloace care slujesc scopului: iubirea.
„Avem un Dumnezeu care a făcut totul din iubire, a risipit frumusețe pe pământul ăsta, Și-a lăsat Chipul în fiecare dintre noi, ca să se reflecte frumusețea lui și în noi, ne-a îndemnat să ne iubim unii pe alții după ce ne-a iubit El pe noi.”
Evanghelia din Duminica Înfricoșătoarei Judecăți ne arată că la final vom fi întrebați cât de mult am iubit. Iar această iubire determină faptele bune după puteri. Dumnezeu ne va întreba: „Cât de mult ați iubit cu talanții pe care i-ați avut?”, a spus Părintele Daniel Benga.
El a mai afirmat că în pilda celor 10 fecioare avem un înțeles similar.
„Prin fecioarele neînțelepte, dragii mei, putem înțelege acei oameni care nu și-au folosit darurile, nu au stat cu candela aprinsă de-a lungul vieții, ca să poată fi primiți în cămara lui Dumnezeu. Adică nu au ars de iubire, pentru că noi am fost zidiți și lăsați să ardem în iubire pentru aproapele nostru, să ardem în iubire pentru Dumnezeu, pentru toți cei din jurul nostru.”
Când Mântuitorul le spune celor cinci fecioare nebune că nu le cunoaște, textul grecesc folosește „o formă care, tradusă în limba română, sună în modul următor: Nu-Mi recunosc chipul Meu în voi”, a explicat părintele.
„Dacă noi nu recunoaștem chipul lui Hristos în aproapele nostru, în cel flămând, în cel gol, în cel care are nevoie de noi, nici Hristos nu va recunoaște chipul Lui în noi. Pentru că, recunoscând chipul Lui în celălalt, eu mă transform după ce am recunoscut în celălalt. Și iubirea, și bunătatea, și toate celelalte sunt împreună cu mine.”
„Știți care este opusul iubirii?”, a întrebat părintele. „Este indiferența, dragii mei. Indiferența este antonimul iubirii. Și asta ne învață evanghelia de azi.”
Se poate păcătui și prin inacțiune: „Evanghelia de azi ne învață că păcatele nu sunt numai cele negative. Tot ceea ce ne cere Mântuitorul e ceva pozitiv. El nu ne judecă pentru ceva pozitiv ce trebuie să facem, nu pentru ceva rău ce am făcut. Nu că am făcut și am greșit, ci problema este că n-am făcut.”
În acest sens, Părintele Daniel Benga l-a citat pe Părintele Patriarh Daniel, care spune: „Nu vom fi judecați numai după răul pe care l-am făcut, ci după multul bine pe care am fi putut să-l facem și nu l-am făcut.”
Părintele Benga a oferit și o rețetă care ne poate feri de indiferență: „Indiferența vine din închiderea în sine. În momentul în care mă închid în mine, s-a terminat cu toți ceilalți. De aceea, ne trebuie mare deschidere, de aceea ne trebuie comuniunea cu ceilalți.”
Părintele și-a încheiat predica invitându-i pe toți cei care îl ascultă să se gândească la moarte și la Judecata de Apoi. Această meditație ne poate ajuta să înțelegem cum să ne folosim talanții în sprijinul celor din jur și cum să ne deschidem către ei pentru a le înțelege nevoile și a ne întâlni astfel în ei cu chipul Mântuitorului.
Părintele Daniel Benga este Profesor de Liturgică, Patrologie și Istoria Bisericii Vechi la Departamentul de Teologie Ortodoxă al Universității Ludwig-Maximilian din München și doctor în teologie al Universității Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg.
Este autorul mai multor cărți de teologie și istoria Bisericii publicate în Germania și în România, la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.
