Peste 30 de parlamentari, de la patru partide, dintre care trei aflate la guvernare, susțin un proiect de lege care propune „re-legalizarea” construirii și punerii în funcțiune de noi termocentrale pe cărbune în România, în anumite situații, potrivit unui draft introdus recent pe circuitul parlamentar și analizat de Profit.ro.
Textul inițiativei este însă formulat ambiguu, lăsând deschisă nu doar posibilitatea construirii unor noi capacități de producție de energie electrică pe bază de cărbune, ci și menținerea exploatărilor miniere carbonifere existente, aflate în prezent sub un calendar de închidere, precum și eventuala aprobare de principiu a deschiderii unora noi.
În forma actuală, legislația națională în vigoare, respectiv OUG nr. 108/2022, care transpune angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană în materie de decarbonizare, prevede explicit că „se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă”, cu excepția celor autorizate anterior intrării în vigoare a actului normativ.
OUG-ul decarbonării, golit de conținut prin excepții
Draftul de lege introdus acum în Parlament adaugă o listă extinsă de excepții de la această interdicție, care ar permite, în practică, autorizarea unor noi centrale pe cărbune în condiții speciale, stabilite prin acte administrative ulterioare.
Totodată, proiectul stipulează că „se permite explorarea și exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic”, pentru producerea, furnizarea și comercializarea destinate unor industrii precum cea farmaceutică, medicală, alimentară, textilă, de construcții sau chimică, formulare care extinde semnificativ aria activităților miniere admise.
Punerea în funcțiune a noilor capacități pe cărbune ar urma să fie condiționată de respectarea obligatorie a celor mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques – BAT), definite de Directiva UE privind emisiile industriale drept stadiul cel mai avansat și eficient al tehnologiilor capabile să reducă impactul asupra mediului.
Aviz CSAT și regim preferențial pentru noile centrale
Potrivit expunerii de motive, emiterea licențelor și a permiselor pentru prospectarea și punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei pe bază de cărbune ar fi condiționată de obținerea unui aviz conform din partea Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care ar trebui să includă o analiză detaliată privind încadrarea proiectului în excepțiile prevăzute de lege.
Acest aviz ar urma să fie emis în termen de 30 de zile calendaristice de la solicitare, conform textului analizat, ceea ce introduce un mecanism accelerat de aprobare pentru investiții cu impact major asupra politicilor energetice și climatice ale României.
În același timp, noilor capacități de producție pe cărbune nu li s-ar aplica limitările tehnice, financiare și de reglementare impuse centralelor existente aflate în curs de închidere, ceea ce ar crea un regim distinct, mai favorabil, pentru proiectele autorizate în baza noilor excepții.
Inițiatorul proiectului și contextul european
Principalul inițiator al proiectului de lege este fostul ministru PNL al Energiei, Sebastian Burduja, în prezent consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, acesta fiind și semnatarul expunerii de motive, un document de aproape 50 de pagini.
Inițiativei i s-au alăturat alți 28 de parlamentari PNL, cinci de la PSD, unul de la UDMR și un parlamentar din opoziție, de la AUR, configurând o susținere transpartinică pentru relaxarea actualului cadru de decarbonizare.
Guvernul a modificat în decembrie 2025, prin ordonanță de urgență, legislația privind decarbonarea sectorului energetic, după negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii unor termocentrale pe cărbune, pe fondul întârzierilor majore ale proiectelor de înlocuire de la Complexul Energetic Oltenia, unde centralele pe gaze menite să substituie capacitățile pe lignit sunt mult în urma calendarului convenit cu Bruxelles-ul.
Comentează