Premium
Bolnavii au dreptul la asistență spiritual-religioasă în spitale, iar preoților le este interzis să exprime opinii despre actele medicale, potrivit unui proiect de lege depus de parlamentarii AUR.
Proiectul privind asistenţa spiritual-religioasă în spitale prevede că reprezentanții cultelor recunoscute în România (ierarhi, preoţi, diaconi, prezbiteri, pastori, muftii, rabini etc.) pot oferi asistență bolnavilor internați în unităţile spitaliceşti sau de tip spitalicesc (spitale, centre de sănătate, sanatorii, cămine/azile de bătrâni, centre de diagnostic şi tratament, centre medicale de specialitate, etc.).
Activitatea clericilor pentru bolnavi va fi coordonată de o structură care se va înființa în Ministerul Sănătății și care va fi condusă de o persoană numită la propunerea Bisericii Ortodoxe Române.
Principalele prevederi ale proiectului de lege depus de AUR:
- „Statul recunoaşte şi garantează dreptul pacienţilor internaţi în unităţile de tratament medical la asistenţă spiritual-religioasă organizată în cadrul unităţilor spitaliceşti”
- „Unităţile spitaliceşti sau de tip spitalicesc au obligaţia să respecte convingerile sau identitatea religioasă a persoanelor spitalizate/intemate/rezidente ca parte a stării lor de sănătate şi echilibru mental-emoţional şi fizic şi să asigure accesul personalului clerical, în vederea răspunderii adecvate la solicitările spiritual-religioase ale pacienţilor şi ale aparţinătorilor acestora”
- În unităţile spitaliceşti „orice persoană trebuie să poată beneficia de participarea la exerciţiul cultului său religios (reculegere, rugăciune, participarea la serviciile şi ritualurile religioase, hrană specifică, rituri funerare etc.)”.
- „Exprimarea convingerilor religioase nu trebuie să aducă atingere funcţionării serviciilor de sănătate, calităţii îngrijirilor medicale, regulilor de igienă, liniştii altor persoane spitalizate/intemate/rezidente sau vizitatorilor acestora”
- „Orice prozelitism religios este interzis, indiferent dacă este practicat de persoane spitalizate, de vizitatori, de membri ai personalului medical sau de către voluntari”
- Pe durata activităţii lor în unităţile spitaliceşti sau de tip spitalicesc, clericii sunt asimilaţi din punct de vedere administrativ personalului de specialitate încadrat în unităţile spitaliceşti sau de tip spitalicesc (psihologi, asistenţi sociali etc.) şi din punct de vedere salarial psihologilor cu cel mai ridicat nivel/coeficient de salarizare din unitatea respectivă, sau dacă nu există, din tipul de unitate respectiv cu un număr superior de paturi, echivalânduse gradele profesionale I, II, definitiv şi debutant cu respectiv principal, specialist, practicant şi stagiar ale psihologilor şi fac parte din categoria distinctă a clerului spitalicesc.
- În Ministerul Sănătăţii se organizează şi funcţionează o structură de asistenţă religioasă. Şeful structurii de asistenţă religioasă are rang onorific de vicar administrativ şi este numit în funcţie de Ministrul Sănătăţii, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, în urma consultării ecumenice a cultelor care au reprezentare în corpul clerului spitalicesc, dintre clericii care îndeplinesc condiţiile pentru această funcţie Şeful structurii de asistenţă religioasă se subordonează direct Ministrului Sănătăţii.
- Interdicții pentru preoții din spitale: „In exercitarea asistenţei spiritual-religioase în cadrul unităţilor spitaliceşti sau al celor de tip spitalicesc, clericii nu pot desfăşură următoarele activităţi: a) Să exprime opinii în legătură cu actele şi procedurile medicale; b) Să participe la mitinguri, demonstraţii şi manifestaţii cu caracter medical; c) Să participe la activitatea sindicală din sistemul sanitar”
- Unitatea spitalicească este datoare să respecte doctrina, canoanele şi practica clerului spitalicesc, iar clerul spitalicesc este dator să respecte deciziile şi hotărârile cu caracter medical.
