Legislatorii argentinieni au adoptat joi o reformă care vizează "diluarea" legii care protejează gheţarii pentru a permite mineritul, un proiect extrem de sensibil al preşedintelui Javier Milei, care a stârnit îngrijorare în rândul ecologiştilor, informează AFP, relatează Agerpres.
Acest vot marchează o nouă victorie legislativă pentru Javier Milei în campania sa de descentralizare, deja consolidată în februarie prin aprobarea unei reforme care flexibilizează legislaţia muncii.
Camera Deputaţilor a adoptat reforma legii gheţarilor cu 137 de voturi pentru, 111 împotrivă şi trei abţineri, după aproape 12 ore de dezbateri parlamentare. Legislaţia, care oferă provinciilor o mai mare libertate în definirea ariilor protejate şi autorizarea sau interzicerea activităţii economice şi miniere în cadrul acestora, fusese deja aprobată de Senat în februarie.
"De acum înainte, ţara noastră şi-a recăpătat un adevărat federalism de mediu şi o politică inteligentă şi suverană pentru exploatarea resurselor sale", a declarat preşedintele Milei într-un comunicat după vot.
Liderul ultraliberal a susţinut că modificarea legii în vigoare din 2010 a fost un pas necesar pentru a atrage investiţii în minerit: "Ecologiştii hotărâţi să împiedice progresul Republicii Argentiniene au pierdut din nou", a declarat el.
Miercuri seară, la Buenos Aires, înainte de vot, câteva mii de oameni s-au adunat în piaţa Parlamentului: activişti de mediu, dar şi o mulţime diversă anti-Milei, inclusiv partide radicale de stânga şi pensionari care luptă pentru pensiile lor, a observat AFP.
"Apa valorează mai mult decât aurul!" şi "Un gheţar distrus nu se întoarce niciodată!" au fost printre sloganurile de pe pancartele de la demonstraţie, care au dus la încăierări între poliţie şi protestatari.
Tot miercuri, activişti ai Greenpeace au urcat pe o statuie reprezentând republica, din faţa Parlamentului, şi au desfăşurat un banner uriaş pe care scria: "Deputaţi, nu-i trădaţi pe argentinieni. Nu vă atingeţi de Legea Gheţarilor". Cel puţin şapte activişti au fost arestaţi.
Conform unui inventar naţional din 2018, Argentina are aproape 17.000 de corpuri de gheaţă mai mari de un hectar.
În februarie, Senatul a aprobat reforma care ar oferi provinciilor o mai mare marjă de manevră - Argentina este un stat federal - pentru a defini zone "strategice" sau "relevante" protejate şi, în consecinţă, pentru a autoriza sau interzice activitatea economică, în special mineritul.
Pentru susţinătorii săi, reforma îşi propune să clarifice criteriile pentru definirea unei zone periglaciare exploatabile economic, despre care spun că generează în prezent interpretări arbitrare şi dispute nesfârşite.
Cu alte cuvinte, un obstacol în calea investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă, potrivit lui Javier Milei, cunoscut pentru faptul că respinge nu schimbările climatice în sine, ci rolul omului în acestea. La sfârşitul anului 2025, apărând reforma, el i-a atacat pe "ecologiştii care ar prefera să murim de foame, dar să lăsăm resursele naturale ale Argentinei neatinse".
În schimb, oponenţii reformei sunt îngrijoraţi de principiul "relevanţei hidrice", care ar fi lăsat la discreţia autorităţilor provinciale. "Aceasta echivalează cu diminuarea rolului ştiinţific şi subordonarea acestuia deciziilor politice", potrivit lui Pablo Villagra, directorul unui institut argentinian care studiază zăpada şi gheţarii.
În opinia sa, "toate corpurile de gheaţă au o 'importanţă hidrică', fie ca rezervă de apă, fie prin aportul lor efectiv de apă în momentul topirii".
Sectorul minier este "foarte angajat în protejarea mediului", dar "doreşte certitudine juridică, definiţii clare", a declarat pentru AFP Michael Meding, directorul unui important proiect minier de cupru din Los Azules (vestul Argentinei).
"Nu am nicio problemă să spun asta: companiile miniere au elaborat această lege, au condus procesul", a acuzat în timpul dezbaterii congresmenul Maximiliano Ferraro (centru-dreapta), care se opune reformei.
Milei, preşedinte din 2023, este hotărât să sporească capacitatea Argentinei de a exploata cupru, litiu, aur şi argint şi menţionează frecvent cu invidie ţara vecină Chile, principalul producător mondial de cupru din Cordiliera Anzilor.
Conform unei proiecţii a Băncii Centrale, Argentina şi-ar putea tripla exporturile miniere până în 2030 sau chiar să le crească de cinci ori în următorul deceniu, pe baza estimărilor din sectorul minier.
Comentează