Parlamentul azer cere excluderea Franţei din Grupul de la Minsk, însărcinat cu medierea în conflictul din regiunea separatistă azeră Nagorno Karabah

Parlamentul azer îndeamnă la excluderea Franţei din grupul de la Minsk, însărcinat cu medierea în conflictul din regiunea separatistă azeră Nagorno Karabah, după ce Senatul francez a adoptat un text prin care cere ”recunoaşterea” acestei regiuni separatiste, relatează AFP, potrivit news.ro.

Într-o rezoluţie, deputaţii din Azerbaidjan recomandă Guvernului de la Baku ”să ceară OSCE să dea afară Franţa de la copreşedinţia Grupuluide la Minsk”.

Ei îndeamnă de asemenea Guvernul ”să revizuiască relaţiile politice (...) şi economice” ale Baku cu Parisul.

Citește și: Ludovic Orban îi răspunde lui ÎPS Teodosie: ‘Nu se interzic slujbele. Ele se organizează în anumite condiţii, pentru că este zonă carantinată’

Înfiinţat în anii '90, în urma primului război între Armenia şi Azerbaidjan, Grupul de la Minsk din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) este însărcinat cu medierea în nagrono Karabah, o republică autoproclamată cu populaţie majoritar armeană care face parte din Azerbaidjan.

Grupul de la Minsk este coprezidat de către Franţa, Statele Unite şi Rusia.

Deputaţii azeri au adoptat această rezoluţie la o zi după ce Senatul Franţei a adoptat un text prin care cere ”recunoaşterea Republicii Nagorno Karabah”.

Senatul francez condamnă totodată ”agresiunea militară a Azerbaidjanului, realizată cu ajutorul autorităţilor turce şi unor mercenari străini” şi cere ”retragerea imediată” a acestor forţe armate din teritorii cucerite după 27 septembrie.

Acest proiect de rezoluţie al Senatului francez nu are o valoare constrângătoare.

Nagorno Karabah şi-a proclamat inependenţa în urmă cu aproape 30 de ani, însă aceasta nu este recunoscută de vreo ţară - nici măcar de către Armenia, principalul susţinător al enclavei.

Citește și: Raluca Turcan, un nou val de critici dure la adresa PSD: ‘A lăsat Guvernul PNL fără mijloace legale de protecție a sănătății publice’

Această regiune - teatrul unui război sângeros în perioada 1984-1994 - a fost zguduită de şase săptămâni de confruntări armate, soldate cu peste 4.000 de morţi şi care au permis Azerbaidhanului să recucerească o parte a regiunii.

Un acord de încetare a ostilităţilor a fost semnat la 9 noiembrie, sub egida Kremlinului.

Armenia s-a angajat să predea mai multe districte azere care nu se mai aflau sub controlul Baku de 30 de ani.