Campania pentru alegerile legislative de la 7 mai din Marea Britanie se lanseaza oficial luni, în conditiile în care, potrivit sondajelor, conservatorii (la putere) si laburistii (în opozitie) se afla într-o cursa foarte strânsa, într-un peisaj politic atât de fragmentat, încât sunt avansate o multime de scenarii: coalitii, aliante sau revenirea la urne, relateaza AFP.
Dupa ce va prezenta luni demisia guvernului sau Reginei Elisabeta, iar parlamentul va fi imediat dizolvat, premierul conservator David Cameron se va îmbarca, la fel ca toti ceilalti concurenti ai sai, la bordul autobuzului sau de campanie.
Mii de voluntari sunt mobilizati în diferite tabere, în speranta de a înclina balanta în favoarea uneia dintre ele. Dar o dezbatere televizata va ilustra pe 2 aprilie divizarea peisajului politic. La dezbatere vor participa liderii a sapte formatiuni politice: conservatorii, laburistii, liberal-democratii, UKIP (populist si eurofob), Verzii, precum si nationalistii scotieni (SNP) si cei galezi.
Criza sistemului public de sanatate (NHS), economia, imigratia si Uniunea Europeana sunt teme ce vor domina dezbaterea, care ia amploare mai mult ca niciodata pe retelele de socializare si în care majoritatea sefilor de partid joaca probabil cartea supravieturii lor politice.
Una dintre rarele certitudini este ca la încheierea votului din 7 mai, postul de prim-ministru i-ar putea reveni conservatorului David Cameron, pentru un al doilea mandat, sau sefului opozitie laburiste, Ed Miliband.
Pronosticurile sunt cu atât mai hazardate cu cât sistemul de scrutin uninominal majoritar într-un singur tur introduce distorsiuni considerabile între scorurile exprimate prin vot si traducerea lor în numar de mandate în Camera Comunelor (camera inferioara a parlamentului britanice).
La sfârsitul lunii martie, media sondajelor stabilita de BBC îi plasa pe conservatori si laburisti la 34% din intentiile de vot, egalitate ce dureaza de sase luni.
UKIP, care a triumfat în 2014 la alegerile pentru Parlamentul European (PE), se situeaza pe locul al treilea, cu 13%, urmat de liberal-democrati (8%), Verzi (5%) si celelalte partide, inclusiv SNP, luate împreuna (6%).
În numar de mandate, SNP ar urma sa constituie cel de-al treilea grup parlamentar, cu pâna la de doua ori mai multi deputati decât liberal-democratii.
În ce priveste UKIP, el nu ar urma sa aiba decât un mic numar de alesi.
Totul lasa însa sa se întrevada tratative intense dupa scrutin, în absenta unei majoritati absolute (326 de mandate din totalul de 650).
Comentează