Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat joi, în plenul legislativului UE la Strasbourg, că autorităţile române i-au adresat o cerere privind ridicarea imunităţii parlamentare pentru eurodeputata Diana Şoşoacă, relatează Agerpres.
"Autorităţile competente din România au adresat către mine o cerere pentru ridicarea imunităţii doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă. Această solicitare va fi trimisă către Comisia juridică", a spus Metsola.
Solicitarea Parchetului
Parchetul General a solicitat în septembrie Parlamentului European ridicarea imunităţii europarlamentarei Diana Şoşoacă pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care propagandă legionară. Şoşoacă a declarat atunci că solicitarea de ridicare a imunităţii sale reprezintă "o tentativă de execuţie politică".
Acuzațiile
Europarlamentarul Diana Şoşoacă, vizată într-un dosar penal cu mai multe infracţiuni, între care lipsire de libertate în mod ilegal, negarea Holocaustului, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid şi crime de război, precum şi a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, s-a prezentat, luni, la Parchetul General pentru a fi audiată, iar la final a anunţat că i s-a comunicat că are calitatea de inculpat. Procurorii au anunţat oficial urmărirea penală pentru 11 infracţiuni, relatează News.ro.
Parchetul General anunţă oficial, luni, punerea în mişcare a urmăririi penale faţă de ”o inculpată, membru al Parlamentului European”, sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni:
4 infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;
4 infracţiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;
promovarea, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului;
negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;
ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal.
”Menţionăm că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigaţii penale”, se arată în comunicatul Parchetului General.
Poziția Dianei Șoșoacă
”Parchetul General este cea mai coruptă instituţie a statului român. Parchetul European este cea mai coruptă instituţie a UE. Eu nu am venit aici să stau în genunchi şi nici să mă supun”, a declarat Diana Şoşoacă, luni. La Parchetul General, unde a fost audiată în dosarul penal care vizează mai multe infracţiuni.
Şoşoacă a susţinut, în faţa susţinătorilor, vorbind la o portavoce, că procurorului care a audiat-o ”îi cam tremurau mâinile”.
”Mi s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect. Ulterior, după ce mi s-au adus la cunoştinţă faptele şi învinuirile, imediat mi s-a băgat sub nas – deşi trebuia să fiu lăsată să studiez dosarul – o ordonanţă prin care din suspect sunt făcută inculpat”, a afirmat Şoşoacă.
Aceasta a susţinut, de asemenea, că ”procesul va fi unul care se va termina extrem de repede”.
”Au nevoie ca Diana Şoşoacă să intre pentru 25 de ani la puşcărie”, a declarat europarlamentarul.
Ce a transmis Șoșoacă după anunțul șefei Parlamentului European
„Atac politic orchestrat împotriva suveranității și independentei naționale: sistemul vrea să reducă la tăcere vocea României din Parlamentul European , dar și a PARLAMENTULUI European!
Astăzi, Parlamentul European a confirmat primirea cererii autorităților române de ridicare a imunității mele parlamentare. Este un nou episod dintr-un scenariu bine pus la punct de statul paralel și de slugile politice ale globalismului, care nu pot suporta adevărul rostit fără frică. Nu este o acțiune juridică, ci una politică. Nu este o anchetă, ci o execuție ordonată. Nu este justiție, ci represaliu”, a spus Șoșoacă.
„După ce am denunțat public trădarea națională, vânzarea resurselor, distrugerea economiei și încălcarea drepturilor românilor, industria, apoi corupția de la nivelul UE, adevarul istoric, opoziția față de război, susținerea Palestinei atunci când nimeni nu a avut curajul, după ce am ridicat icoana in Parlamentul Satanic si am strigat Moldova este România, stricând aranjamentele UE- MACRON-ROTSCHILD, susținerea relațiilor cu China și Rusia, încheierea acordurilor diplomatice și economice cu cele două țări, după participarea la prima conferință BRICS din Parlamenul Serbiei, precum si multe altele ce au deranjat la cel mai înalt nivel, mafia politico-juridică a decis să mă elimine din viața publică prin abuzuri de putere și dosare fabricate. Acțiunile repetate de linșaj împotriva mea, arată, fără echivoc, că România nu mai este un stat de drept, ci o colonie condusă prin frică, șantaj, minciună și represalii politice de tipul anilor 50. Urmează experimentul Pitești”, acuză Șoșoacă.
„Diana Iovanovici-Șoșoacă nu a încălcat nicio lege”
„Dar a încălcat consemnul tăcerii din UE, de la Bruxelles și Strasbourg. A spus ceea ce toți știu sau poate nu, dar puțini au curajul să rostească. De aceea, am devenit ținta lor.
Parlamentul European, care ar trebui să apere democrația și libertatea de exprimare, devine părtaș la un abuz politic evident. Ridicarea imunității nu se cere pentru fapte reale, ci pentru cuvinte interzise – pentru curajul de a spune adevărul despre corupție, trădare și distrugerea României.Este anularea dreptului la opinie, gândire și exprimare”, a mai transmis Șoșoacă.
Diana Șoșoacă: „Fac un apel către toți românii”
„Nu este vorba despre Diana Iovanovici- Șoșoacă. Este vorba despre fiecare dintre voi, despre dreptul de a gândi liber și de a vorbi fără teamă. Dacă astăzi o pot reduce la tăcere pe Diana Șoșoacă, mâine o vor face cu oricare dintre voi. România nu este colonia nimănui! Nu mă voi opri, nu mă voi pleca și nu voi trăda niciodată acest popor. Istoria se scrie acum și o vom scrie cu adevăr, nu cu teamă.
NU CEDEZ! LUPTĂM PÂNĂ LA CAPĂT! SFÂRȘITUL LOR, AL SATANELOR CARE AU DISTRUS O LUME ÎNTREAGĂ!”, a concluzionat Șoșoacă.
Cum e regulamentul privind ridicarea imunității
1. Orice cerere adresată Preşedintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru sau de către procurorul-şef european în vederea ridicării imunităţii unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor şi imunităţilor, se anunţă în Parlament şi se transmite comisiei competente.
2. Cu acordul deputatului sau al fostului deputat în cauză, cererea poate fi adresată de un alt deputat, căruia i se va permite să îl reprezinte pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză în toate fazele procedurii.
Deputatul care îl reprezintă pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză nu este implicat în deciziile luate de comisie.
3. Comisia examinează fără întârziere, dar ţinând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunităţii sau de apărare a privilegiilor şi imunităţilor.
4. Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunităţii sau de apărare a imunităţii şi privilegiilor Nu se admit amendamente. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.
5. Comisia poate solicita autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european furnizarea tuturor informaţiilor şi precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea.
6. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicaţii şi poate prezenta toate documentele şi mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente.
Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii sale, cu excepţia audierii propriu-zise.
Preşedintele comisiei invită deputatul la audiere, precizând data şi ora. Deputatul în cauză poate renunţa la dreptul de a fi audiat.
Dacă deputatul în cauză nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunţat la dreptul de a fi audiat, cu excepţia cazului în care deputatul a anunţat că nu poate participa la audiere la data şi ora indicate, motivând această imposibilitate. Preşedintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absenţa. Deputatul în cauză nu are posibilitatea atacării acestei decizii.
Dacă decide că absenţa este justificată, preşedintele comisiei îl invită pe deputatul în cauză la audiere la o altă dată şi oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitaţii la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere.
7. În cazul în care cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii conţine mai multe capete de cerere, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. În mod excepţional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea sau apărarea imunităţii să vizeze exclusiv desfăşurarea unei acţiuni penale, fără ca vreo măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să împiedice deputatul în îndeplinirea atribuţiilor inerente mandatului său să poată fi adoptată împotriva sa, până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
8. Comisia poate emite un aviz motivat privind competenţa autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, a procurorului-şef european şi admisibilitatea cererii, dar nu se pronunţă în niciun caz asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei deputatului sau asupra măsurii în care opiniile sau actele care îi sunt imputate deputatului în cauză justifică urmărirea penală, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaştere aprofundată a cauzei.
9. Propunerea de decizie a comisiei este înscrisă pe ordinea de zi a primei şedinţe care urmează depunerii acesteia. Nu se admit amendamente la o astfel de propunere.
Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro şi contra fiecărei propuneri de ridicare, menţinere sau apărare a unui privilegiu sau a imunităţii.
deputatul ale cărui privilegii sau imunităţi fac obiectul unei examinări nu poate interveni în dezbatere.
Propunerea sau propunerile de decizie conţinute în raport sunt supuse la vot în cursul votării care urmează dezbaterii.
După examinarea de către Parlament, se procedează la vot separat pentru fiecare propunere conţinută în raport. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.
10. Preşedintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză şi autorităţii competente a statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european şi solicită să fie informat în legătură cu derularea procedurii şi cu hotărârile judecătoreşti care se pronunţă. Imediat după ce a primit aceste informaţii, Preşedintele le comunică Parlamentului în forma pe care o consideră cea mai adecvată, dacă este necesar, după consultarea comisiei competente.
11. Comisia tratează aceste chestiuni şi examinează toate documentele primite cu cea mai mare confidenţialitate. Comisia examinează întotdeauna cu uşile închise cererile legate de procedurile privind imunitatea.
12. Parlamentul analizează doar cererile de ridicare a imunităţii unui deputat care i-au fost transmise de către autorităţile judiciare sau de către reprezentanţele permanente ale statelor membre sau, după caz, de către procurorul-şef european.
Comentează