Cei peste o sută de senatori și deputați care și-au angajat rudele la propriile cabinete parlamentare înaint de data de 21 august 2013 ar putea fi scăpați de efectele verificărilor Agenției Naționale de Integritate. Totul depinde de primul vot pe care plenul reunit ar trebui să-l dea în prima ședință de după Paști în cazul unui proiect de hotărâre a Comisiei pentru statut care a venit cu o nouă interpretare asupra prevederilor legii în privinţa angajării rudelor în birourile parlamentare. Dacă proiectul va fi adoptat, se crează precedentul perfect și pentru primarii care au avut practici similare înainte de data invocată.
Frați, fiice, fii, nore, cumnați sau sotii. Toți se regăsesc printre persoanele care au ajuns să lucreze la birourile parlamentarilor în posturi de referent sau de consilieri. Pentru serviciile lor primeau câteva mii de lei pe lună, prejudiciul putând ajunge astfel după cinci ani de activitate la aproape jumătate de milion de lei per persoană din bani publici.
Din momentul reglementării angajării propriilor rude la cabinetele parlamentare ca un conflict de interese, inspectorii ANI au identificat 144 de senatori și deputați care au apelat la această practică. Aleșii au simțit fiori pe spinare din momentul în care procurorii de la Secția de urmărire penală din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au intrat pe fir. Anul trecut, aceștia au transmis adresă către Parlament prin care au solicitat documente în legătură cu aceste cazuri de nepotism. Dacă faptele se vor confirma, poate fi vorba de infracțiunea de conflict de interese.
Tot anul trecut, Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă în cazul a 32 foști sau actuali parlamentari, respectiv 14 actuali deputați, 17 foști deputați și un senator. Printre ei nume cunoscute, precum Mădălin Voicu, Cătălin Croitoru, fostul ministru Relu Fenechiu şi Mihăiţă Calimente.
Dintre aceștia, în cazul a trei foști deputați și a unui senator, Agenția a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese, ca urmare a angajării de către aceștia a propriilor rude în cadrul birourilor parlamentare.
Cel mai cunoscut caz este al liderului deputaţilor UDMR, Mate Andras Levente. Trimis în judecată de procurorii Parchetului general, pentru conflict de interese, fiind acuzat că şi-a angajat soţia la Parlament, iar aceasta a obţinut astfel venituri de 5.508 lei, el a fost condamnat definitiv şi irevocabil la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
De altfel, tot un udemerist încearcă acum să-și scape colegii aflați în suferință și sătui să fie nevoiți să se tot uite după umăr după ANI sau DNA. Ideea exonerării de responsabilitate a acelor parlamentari care și-au angajat rudele înainte de intrarea în vigoare a acestei interdicții, pe motiv că nu știau de ea și nu a intrat în vigoare în statutul senatorilor și deputaților decât de la data de 21 august 2013 îi aparține deputatului Marton Arpad, unul dintre cei mai aprigi adversari ai ANI în Parlament, după fostul său coleg, Gyorgy Frunda.
Deputatul UDMR a reușit să-i convingă pe ceilalți membri ai comisiei parlamentare de statut să vină cu acest proiecte de hotărâre prin care se stipulează că prevederile conținute la art.38, alin 11 din legea 96/2006, respectiv interdicția conform căreia rudele/afinii acestuia pana la gradul al III-lea nu pot fi angajati la respectivul birou parlamentar, nu are caracter retroactiv. Drept urmare, nu poate produce efecte juridice sau penale asupra faptelor săvârșite de senatori și deputați ănainte de intrare în vigoare a noii modificări în lege, propun membrii comisiei de statut.
Dacă această propunere va trece, pe 4 mai, de plenul reunit al Parlamentului, efectele ei nu se vor limita doar la parlamentari. Sute de actuali primari ar putea profita de crearea acestui precedent pentru a face pe neștiutorii și a cere absolvirea lor de păcatul nepotismului.
În prezent, participarea primarului în adunările generale ale acționarilor unor companii de utilități este cel mai des motiv de incompatibilitate invocat de ANI în cazul edililor. Pe lângă a aceste situații, peste o sută de primari au fost găsiți în conflicte de interese după ce şi-au angajat rudele în instituţiile pe care le conduceau sau au încheiat contracte cu ele. Mulți dintre ei sunt acum cercetați de Parchet.
Nu este nici prima, nici ultima încercare de acest fel. Unul dintre cele mai mari scandaluri din Justiție, care ar fi mutilat obiectul de activitatea al DNA și ANI, s-a produs pe 10 decembrie 2013, așa-numita “marțea neagră”.
Parlamentarii fostului USL au operat atunci o modificare ce viza subiectul activ al infracțiunii de conflict de interese, subiect care urma să nu mai fie “funcționarul public”, ci persoana “cu contract de muncă și o fișă a postului”. Erau scoși astfel de sub răspunderea penală oficialii aleși sau numiți și funcționarii publici. A fost nevoie atunci de intervenția a 92 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceștia au sesizat Curtea Constituțională, iar aceste for a declarat neconstituționale modificările operate de deputați.
Comentează