Parlamentul italian a aprobat marţi bugetul de stat pe anul 2026, prin care guvernul ultraconservator al Giorgiei Meloni aderă la austeritatea fiscală, cu unele măsuri pentru clasele de mijloc şi de taxare a băncilor, transmite AFP via Agerpres.
Legea bugetului prevede o reducere de impozite de circa 9 miliarde de euro şi o amnistie fiscală pentru anul 2023.
Este un buget 'serios şi responsabil, elaborat într-un context complex, şi care concentrează resursele limitate disponibile pe anumite priorităţi fundamentale: familiile, locurile de muncă, firmele şi sănătatea', a scris pe X prim-ministrul Giorgia Meloni.
În trei ani, guvernul său ultraconservator a contribuit la stabilizarea celei de-a treia economii din zona euro, dar fără a-i asigura viitorul.
Şomajul s-a redus puternic, iar finanţele publice încep să se reechilibreze, însă italienii simt povara inflaţiei şi perspectivele rămân sumbre, marcate de o creştere lentă, o populaţie îmbătrânită şi un exod al tinerilor.
Elly Schlein, principala adversară a Giorgiei Meloni, a acuzat că bugetul pentru 2026 'îi ajută mai mult pe cei mai bogaţi' şi 'nu se ocupă de nevoile de bază reale ale italienilor'. Prin urmare, este 'un buget greşit, bazat pe austeritate, care preconizează o creştere zero', a declarat şefa Partidului Democrat (centru-stânga) înainte de votul din Camera Deputaţilor.
Sindicatele italiene au lansat anterior mai multe zile de grevă împotriva acestui buget, pe care l-au considerat 'injust'.
Noul calcul al impozitului pe venit, ce prevede mai ales trecerea de la 35% la 33% pentru tranşa de impozitare intermediară, pe veniturile între 28.000 şi 50.000 de euro, le va fi benefic, în realitate, celor mai înstărite familii, potrivit Biroului parlamentar al bugetului, un organism public independent.
Anunţarea acestei măsuri a provocat în noiembrie o dezbatere cu privire la cine este cu adevărat 'bogat' în Italia, o ţară cu mari inegalităţi între nordul industrial şi sudul mai sărac.
Bugetul include de asemenea o finanţare suplimentară a sistemului public de sănătate, aflat în suferinţă, de 6,6 miliarde de euro în 2026, pentru a realinia parţial salariile din sector şi a angaja personal medical.
În ce priveşte companiile, guvernul a prelungit subvenţiile şi avantajele fiscale pentru investiţiile în maşini-unelte, precum şi în sudul ţării.
Pentru a rămâne în echilibru, bugetul mizează pe ultimele pachete din PNRR, dar prevede şi contribuţii de 11 miliarde de euro între 2026-2028 ale băncilor şi firmelor de asigurări, spre exemplu prin majorarea taxei pe tranzacţiile financiare de la 0,2% la 0,4%, ce ar urma să aducă 330 milioane de euro pe an.
În privinţa pensiilor, guvernul a făcut un gest amânând uşor creşterea vârstei de pensionare. Din 2028, italienii nu se vor putea pensiona cu pensie integrală decât la vârsta de 67 de ani şi 3 luni, faţă de 67 de ani până atunci.
Guvernul a mai prevăzut unele măsuri pentru familiile cu venituri modeste, printre care un nou bonus, de până la 1.500 de euro anual pentru părinţii care vor să îşi înscrie copilul la un colegiu sau un liceu privat.
Acest buget limitat de 22 miliarde de euro prevede un deficit public echivalent cu 2,8% din PIB în 2026.
Totuşi, guvernul vizează o creştere modestă a PIB de 0,7% în anul viitor.
Italia, unul din statele cele mai îndatorate din UE, îşi propune de asemenea să respecte plafonul de deficit stabilit de Comisia Europeană şi să angajeze noi cheltuieli, mai ales în sectorul de apărare.
Comentează