Premium
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege care prevede înfiinţarea Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri. În cazul în care nu va fi atacată la Curtea Constituțională, legea merge la promulgare la președinte.
S-au înregistrat 246 voturi pentru şi patru abţineri.
Potrivit proiectului, în scopul prevenirii şi combaterii faptelor din sfera ilicitului de droguri, precum şi pentru a evita riscul recidivei, va fi organizat Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri.
Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni privind cultivarea, producerea, oferirea, vânzarea, transportul, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, introducerea sau scoaterea din ţară de astfel droguri de risc, precum şi punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri, dar şi prescrierea acestor droguri, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, prevede actul normativ.
Nu doar persoanele condamnate vor fi în registru
În Registru se va ţine evidenţa persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri de siguranţă, precum şi a persoanelor de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unor astfel de infracţiuni.
Nu se vor înscrie în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.
Registrul se va organiza de către Ministerul Afacerilor Interne şi se va ţine de către unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu. Acesta se va constitui ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar şi poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.
Persoana înscrisă în Registru va fi supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum şi prelevării probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, fără consimţământul acesteia.
Fotografierea persoanei înscrise în Registru se face o dată la trei ani sau cu ocazia constatării schimbării înfăţişării sau fizionomiei acesteia.
Prelevarea probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare se face imediat după introducerea persoanei în Registru, cu excepţia cazurilor în care persoana în cauză are profilele genetice introduse în acest sistem.
Obigațiilor persoanelor înscrise în registru
Persoanele înscrise în Registru, care au domiciliul, reşedinţa sau locuiesc în România, au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa ori locuiesc, dar nu mai târziu de o dată la trei luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară, mijloacele de existenţă, persoanele cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic, unităţile de învăţământ preuniversitare/universitare, taberele şcolare, cluburi, festivaluri sau orice loc frecventat în mod preponderent, adresa unde locuiesc, precum şi modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.
Aceste persoane vor avea şi obligaţia de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia locuiesc, în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de şapte zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul de transport folosit, precum şi obligaţia de a se prezenta la organul de poliţie pe raza căruia îşi stabilesc locuinţa pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult trei zile.
Nerespectarea obligaţiei persoanei înscrise în Registru de a se prezenta la sediul organului de poliţie va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.
Cum se „iese” din registru
Totodată, persoanele fizice înscrise în Registru vor putea fi scoase din evidenţă dacă faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracţiuni, au trecut cinci ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia, au trecut zece ani şi, respectiv, 20 de ani, de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult cinci ani sau amendă sau, respectiv, peste cinci ani, precum şi la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de cinci ani.
Sumele necesare pentru implementarea şi aplicarea prezentei legi se alocă cu această destinaţie prin legi bugetare anuale.
Numărul de posturi repartizat Ministerului Afacerilor Interne va fi suplimentat cu numărul de posturi necesar Poliţiei Române pentru desfăşurarea activităţilor de operaţionalizare şi gestionare a Registrului, în condiţiile legii, urmând ca prevederea acestora în statele de organizare să se realizeze etapizat, la propunerea Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Poliţia Română va aduce la cunoştinţa publică prevederile prezentei legi, precum şi scopul instituirii Registrului, prin intermediul mai multor instrumente şi/sau acţiuni specifice, cum ar fi, fără a se limita la acestea, comunicate de presă şi informare prin mass-media, postarea informaţiilor pe propria pagină de internet, organizarea unor acţiuni specifice prin poliţişti specializaţi, mai prevede actul normativ.
Camera Deputaţilor este for decizional.
