Premium
Partidul Popular European (PPE) își întărește mesajul înaintea alegerilor din iunie. O analiză tradițională ar spune că, acum, conservatorii se întorc sau privesc spre dreapta pentru a încerca să câștige teren în fața forțelor care au câștigat și câștigă putere din Finlanda până în Italia și din Spania până în Polonia, relatează El Mundo citat de Rador Radio România.
/.../ PPE, în Congresul său desfășurat săptămâna aceasta la București, și-a propus să stabilească, să consolideze și să ajungă la un consens asupra poziției sale. Și să trimită un mesaj unor lideri precum Ursula von der Leyen care, în căutarea consensului și a sprijinului, nu se adaptează la linia generală.
Acest lucru reiese clar în Manifestul aprobat în unanimitate, fără opoziție, în această miercuri, în capitala României. Este un Congres foarte participativ, pentru că spre deosebire de precedentele, în 2014 și 2019, care au coincis cu anul alegerilor europene, principala candidată este acum fără opoziție, dar în același timp este mai pusă sub îndoială ca niciodată. Acum un deceniu, Jean-Claude Juncker a primit sprijinul partidului împotriva francezului Michel Barnier. Acum cinci ani, Manfred Weber, astăzi președinte al partidului și șef al grupului parlamentar, l-a învins pe germanul Alex Stubb. Acum Von der Leyen nu are rivali, ea urmează să fie realeasă, dar partidul ei și chiar câțiva dintre prim-miniştri nu sunt foarte convinși.
Este președinta care, probabil, a acumulat cea mai mare putere într-un singur mandat, dar pentru a-și îndeplini agenda a trebuit să se bazeze pe abordarea regulată a socialiștilor, liberalilor sau verzilor. Prioritățile legislaturii au fost tranziția verde și digitală, iar în 2019 toată lumea părea să fie de acord. Dar au venit o pandemie, un război în Ucraina, crize energetice, inflație, creșteri ale dobânzilor. Zona rurală este în revoltă pe tot continentul, de asemenea, industria. Iar presiunile asupra Bruxelles-ului, reprezentat de Von der Leyen mai bine decât oricine, se înmulțesc.
Chestiunea verde sau cea agricolă este foarte clară. Delegații, precum cea spaniolă, aproape că au dat în scris că îi vor acorda sprijin doamnei von der Leyen. Vor pauze de reglementare, relaxare, scutire de presiune, cerințe birocratice, controale. PAC, care are cerințe copleșitoare în ceea ce privește documentele, este exponentul maxim, dar nu singurul. Este o cerere clară adresată candidatei, fără nuanțe sau zone gri. Europenii vor ca ea să oprească sau chiar să inverseze cursul și să dedice un al doilea mandat posibil, și chiar probabil, competitivității față de decarbonizare sau protecției mediului în general.
De la București a venit și un mesaj foarte dur asupra imigrației, care amintește de tonul conservatorilor britanici și de soluțiile pe care aceștia mizează, adică nu doar pe acorduri cu țările nord-africane pentru reducerea fluxurilor, ci pentru ca altcineva să-i țină pe solicitanți în centre. Sau pentru deportări în locuri greu de apărat ca fiind sigure. Așa-numitul model Rwanda.
În textul său, PPE solicită triplarea personalului Frontex, agenția europeană pentru paza frontiereleor și a coastelor, la 30.000 de persoane. "Mandatul Frontex ar trebui să se concentreze pe trei priorități: prevenirea imigrației ilegale în UE, sprijinirea statelor membre pentru a proteja frontierele externe ale UE și creșterea întoarcerii migranților ilegali în țările lor", se arată în documentul de 20 de pagini.
"Pledăm pentru o schimbare fundamentală în legislația europeană a azilului. Suntem angajați față de dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide cui și unde i se acordă (...) Dorim să implementăm conceptul de țări terțe sigure. De asemenea, oricine solicită azil în UE ar putea fi transferat într-o țară terță sigură și poate fi supus procesului de azil acolo. În cazul unui rezultat pozitiv, țara terță sigură va acorda protecție solicitantului in situ", au cerut toți premierii și liderii opoziției populare. Niciun delegat nu s-a opus.
