În credința populară, în lunea de după Duminica Tomii, se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Paștele Blajinilor este o sărbătoare cu origine incertă și destul de controversată. Mult timp a fost considerată un obicei păgân, după care preoții au început să o accepte și să sfințească bucatele pe care oamenii le dau de pomană.
Potrivit credinței populare, Blajinii se numără printre primii oameni de pe pământ. Ei trăiesc fără femeile lor, trăind cu ele doar 30 de zile pe an pentru a procrea. Se spune că Blajinii, incapabili de rău, se află dincolo de lumea văzută, acolo unde râul Sambe se varsă în delta Apelor Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși virtuoși, ei nu știu să calculeze data Paștelui. Oamenii le anunță Paștele aruncând coji de ouă roșii pe apă.
În această zi, la Botoșani, bătrânii dăruiau ouă roșii în memoria Blajinilor, iar în Bucovina ieșeau la iarbă verde, unde intenționat se aruncau multe firimituri pe jos, în amintirea morților. În majoritatea localităților din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dăruind ouă roșii, prăjituri și torturi și punând flori pe morminte.
În ziua de Paște, nu sunt amintiți doar morții cunoscuți din neamul unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: cei Uitați, cei Născuți, cei Albi.
Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar legat la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste batiste sunt dăruite preotului care citește mătăniile.
Credințe populare de Paștele Blajinilor
Există și credința că provin de la copiii nenăscuți care au murit imediat după naștere. Alteori sunt văzuți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufunda în haos.
În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu descendenții celor care nu au reușit să traverseze marea atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană prin despărțirea apelor. Ei au rămas pe o insulă foarte aproape de cer, pe unde trec apele Samariei.
În Bucovina se spune că „Blajinii sunt jumătatea de sus a omului și jumătatea de jos a peștelui și trăiesc într-un parau; femeile și fetele lor cântă foarte frumos, încât văile răsună de cântecele lor melodioase”.
Există credința că Dumnezeu i-a creat mai întâi pe uriași. Pentru că aceștia se luptau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați în cealaltă lume și apoi au făcut omul.
Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele Rohmani provine din limba tracă, de la porecla Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dată cavalerului trac, divinitate prezentă în antichitate în Dobrogea, Oltenia și Transilvania.
Paștele Blajinilor este o tradiție atipică
În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească o slujbă pentru sufletele celor răposați în lunea de după Duminica Tomii. Există credința că, prin această slujbă, sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe la o fericire nesfârșită. Deoarece nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu conține tipul specific al acestei slujbe, ea este adesea improvizată.
Deoarece Biserica nu are o rânduială specifică pentru această zi, trebuie să respingem acest obicei.
Comentează