Patru artişti îşi vor prezenta lucrările în cadrul expoziţiei 'Feţele mitului' de la Muzeul Judeţean

Autor: Cătălin Lupășteanu

Publicat: 03-09-2025 13:23

Actualizat: 03-09-2025 13:24

Article thumbnail

Sursă foto: facebook.com

Patru artişti îşi vor prezenta lucrările, vineri, în cadrul vernisajului expoziţiei "Feţele mitului", care se va desfăşura la Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" din Târgu Jiu, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de instituţia muzeală, vor expune artiştii Dorina Cioplea-Văduva, Lucian Dragomir, Ramona Guran şi Dragoş Neagoe.

Expoziţia reuneşte lucrări de pictură şi sculptură ce explorează miturile şi interpretările lor contemporane.

Dorina Cioplea-Văduva, din Târgu Jiu, a menţionat că miturile, mitologia şi simbolurile au făcut mereu parte din inspiraţia ei.

"Mi-a fost la îndemână să aleg, împreună cu ceilalţi trei artişti, tema acestei expoziţii, pentru că adesea fac referire la mituri şi simboluri în lucrările mele. Am folosit o paletă redusă - nuanţe de albastru, sienna arsă, alb, negru şi accente de auriu, roşu şi galben, constatând, în timp ce pictam, că de această dată nu am nevoie de multe culori pentru a modela şi modula linia, forma, pata. Aduc în această expoziţie o serie de lucrări cu rădăcini bine înfipte în mitologie şi simbolism, suprarealistă şi consumatoare de oniric", a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Dorina Cioplea-Văduva.

Lucian Dragomir, din Mediaş, creează din foc şi metal, acolo unde materia se lasă modelată de energie şi voinţă.

"Cordonul de sudură nu este doar un procedeu tehnic, ci linia care uneşte, cicatricea ce povesteşte naşterea unei forme noi. Metalele pe care le tai, le torn şi le îmbin nu rămân reci - ele prind viaţă prin gesturi precise, prin căldura transformării, prin urmele lăsate intenţionat. Lucrez cu o forţă care cere disciplină, dar şi libertatea de a lăsa imperfecţiunea să devină expresie. În fiecare piesă este ascuns un echilibru între masiv şi fragil, între soliditatea metalului şi curgerea organică a formei. Sculpturile mele nu sunt doar obiecte, ci construcţii care păstrează amprenta focului, a timpului şi a mâinii mele", a declarat artistul, citat în comunicat.

Ramona Guran, din Bucureşti, spune că demersul ei artistic investighează dimensiunile invizibile ale realităţii şi modul în care acestea pot fi transpuse în limbaj plastic.

"În centrul cercetării se află Spaţiul Mic - universul microscopic al structurilor celulare, al formelor primare şi al reţelelor organice. Acestea sunt traduse în compoziţii vizuale ce combină desenul, volumul şi textura, construind un registru hibrid, la graniţa dintre reprezentare ştiinţifică şi expresie poetică. Lucrările se constituie ca medieri între ştiinţă şi artă, între observaţia obiectivă şi interpretarea subiectivă. Celula, element recurent, devine metaforă a fragilităţii, a izolării, dar şi a interconectivităţii. Prin repetarea motivelor şi prin variaţia structurilor grafice, explorez dinamica ordinii şi a haosului, raportul dintre organic şi geometric, dintre materialitate şi efemer. Intenţia este aceea de a genera un spaţiu contemplativ, în care privitorul să fie invitat să perceapă detaliul microscopic ca pe un univers în sine, să redescopere relaţia dintre microcosmos şi macrocosmos", a spus artista, conform comunicatului de presă.

Dragoş Neagoe, din Bucureşti, afirmă despre el că sculptează "acolo unde frumuseţea şi degradarea se întâlnesc".

"Corpul uman, pe care îl studiez obsesiv în structura lui anatomică, devine în lucrările mele mai mult decât un model al armoniei: devine un teritoriu al tensiunii dintre viaţă şi ruină. Mă atrag dualităţile - forţa şi fragilitatea, erosul şi suferinţa, ordinea clasică şi dezintegrarea inevitabilă a timpului. În sculpturile mele apar suprafeţe impecabile, inspirate de marea tradiţie a Renaşterii, alături de rupturi, fisuri şi goluri - semne ale fragilităţii noastre existenţiale. Această opoziţie creează spaţiul în care glasul meu artistic se exprimă. Lucrările mele nu sunt despre frumuseţe pură şi nici despre distrugere totală; sunt despre momentul precis în care cele două coexistă. În felul acesta, fiecare figură devine o metaforă a omului prins între extaz şi durere, între dorinţa de a se înălţa şi inevitabila cădere. Glasul meu sculptural se naşte din această căutare: a reda corpul în adevărul lui anatomic, dar şi în adevărul lui interior -un corp măcinat de timp, de emoţie, de mister", a menţionat Dragoş Neagoe, potrivit sursei citate.

Vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură "Feţele mitului va avea loc vineri, de la 18:30.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri