Premium
Patru culte creștine cer Guvernului să conteste decizia CEDO din mai 2023 prin care României i se pune în vedere să ofere o formă de recunoaștere așa-ziselor familii formate din persoane de același sex. Liderii celor patru culte creștine (Cultul Creștin Penticostal, Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste, Biserica Creștină după Evanghelie, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea) au trimis câte o scrisoare deschisă premierului Ciolacu, ministrului de Externe și președinților celor două camere ale Parlamentului.
„Prin decizia CEDO din 23 mai 2023, cinci din cei șapte judecători care formează secția a IV-a a Curții Europene a Drepturilor Omului își propun să schimbe în mod insidios legislația românească privitoare la familie, subminând implicit suveranitatea națională a poporului român, care se exercită prin Parlament, precum și prin alte organisme alese prin mecanisme democratice”, se arată în scrisoarea semnată de președintele Cultului Penticostal, confesiunea cu cei mai mulți membri în România dintre cele patru.
„Prin prezenta scrisoare publică, vă solicităm în numele Cultului Creștin Penticostal din România să uzați de dispozițiile legale prevăzute în legislație și să formulați cu celeritate, până la data de 23.08.2023, cererea de retrimitere a cauzei în fața Marii Camere a Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât, dispozitivul acesteia să facă raportare concretă și efectivă la valorilor sociale, morale și culturale ale națiunii române”, se arată la finalul scrisorii. Solicitări similare sunt făcute și prin celelalte trei scrisori deschise.
Familia, între un bărbat și o femeie
Demersul celor patru culte vine pe fondul unor informații vehiculate în spațiul public în ultimele luni și neconfirmare oficial deocamdată, potrivit cărora în România ar urma să se legifereze parteneriatul civil inclusiv pentru cuplurile LGBT.
„Credincioșii baptiști din România afirmă că, în lumina învățăturilor biblice, familia nu este un simplu construct social, ci a fost inițiată de Dumnezeu și este definită ca unirea bazată pe legământul solemn dintre un bărbat și o femeie. Având în vedere originea ei divină, credincioșii baptiști au convingerea fermă că nicio instituție sau entitate publică națională sau transnațională nu are dreptul și nici autoritatea, pe de o parte, de a defini familia altfel decât ca unirea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie sau, pe de altă parte, de a crea forme noi de asociere între persoane care să fie considerate echivalente conceptului de familie. O eventuală legiferare în sensul schimbării definirii familiei altfel decât ca fiind unirea dintre un bărbat și o femeie, ar constitui o încălcare a principiului libertății de conștiință și a principiului libertății religioase, drepturi recunoscute în prezent prin Constituția României (...)”, se arată în scrisoarea semnată de președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.
Ce a stabilit CEDO:
„Curtea observă că atât la momentul în care reclamanţii au depus cererile la Curte, cât şi în prezent nu existau şi nu există dispoziţii în legislaţia română care să recunoască căsătoria între persoane de acelaşi sex sau o altă formă de parteneriat pentru cuplurile de acelaşi sex. Dimpotrivă, Codul civil nu recunoaşte în mod expres astfel de parteneriate.
Curtea a ajuns deja la concluzia existenţei unei obligaţii pozitive în temeiul articolului 8 din Convenţie de a asigura recunoaşterea şi protecţia juridică a cuplurilor de acelaşi sex şi a constatat o încălcare a acestei obligaţii în cauzele Oliari şi alţii şi Fedotova şi alţii (...) Această obligaţie pozitivă nu ar trebui să depindă de circumstanţele naţionale. Obligaţia de a se asigura că reclamanţii aveau recunoaşterea şi protecţia juridică a familiilor lor respective este general aplicabilă în temeiul Convenţiei: reclamanţii - care constituiau de facto familii de acelaşi sex în România - aveau acelaşi drept la recunoaştere şi protecţie juridică în temeiul articolului 8.
Curtea constată că niciunul dintre motivele de interes public invocate de Guvern nu prevalează asupra interesului reclamanţilor de a vedea relaţiile lor respective recunoscute şi protejate în mod corespunzător de lege.
Curtea concluzionează că statul pârât şi-a depăşit marja de apreciere şi nu şi-a respectat obligaţia pozitivă de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora”.
Scrisoarea Cultului Creștin Penticostal:
Scrisoarea Cultului Creștin Baptist:
Scrisoarea Bisericii Creștine după Evanghelie:
Scrisoarea Bisericii Adverntiste de Ziua a Șaptea:
