Premium
Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al Centrului Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), a afirmat că sunt o mie de cereri de conciliere primite la CSALB, iar pe rolul instanţelor au fost în ultimii ani puţine dosare cu litigii în acest domeniu, potrivit news.ro.
Judecătorul Ciprian Tiţa a explicat că actul judiciar modern nu trebuie să se mai fundamenteze pe ideea de conflict, ci pe ideea de consens.
Alexandru Păunescu a vorbit vineri, la Prima News, despre litigiile în domeniul bancar.
“Sunt din ce în mai puţine situaţiile conflictuale. Dacă luăm cifra litigiilor din instanţă, atunci cu certitudine sunt din ce în ce mai puţine situaţii conflictuale. (...) Sunt aproximativ o mie de cereri pe care le-am primit la Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar de conciliere. Dacă le adăugăm dosarelor care sunt în instanţă în acest moment, cifra este destul de mică. Pe rolul instanţelor, în ultimii ani, au fost puţine dosare. Problema este cu litigiile care sunt în instanţă de câţiva ani. Încă există pe rolul instanţelor aproximativ 13.000 de litigii. Este o cifră extrem de mică raportată la cifra cu care s-a pornit în 2016, de aproximativ 40 – 50.000 de dosare care erau pe rolul instanţelor”, a explicat Alexandru Păunescu.
El a mai precizat că oamenii au înţeles că înainte de a merge la instanţă cea mai bună soluţie este să discute direct cu banca.
“Oamenii au înţeles că înainte de a merge în instanţă, cea mai bună variantă este să meargă să discute direct cu banca şi să explice motivul pentru care a devenit dificil de plătit ratele. Trebuie să înţeleagă faptul că o variantă de ceartă sau de abordare vindicativă nu duce la un rezultat pentru niciuna dintre părţi. Mai ales în ultima perioadă de când a crescut inflaţia nu este vina băncilor că a crescut dobânda”, a declarat Alexandru Păunescu, menţionând că discuţia cu banca este extrem de importantă pentru găsirea unei soluţii.
Preşedintele Tribunalului Argeş, Ciprian Tiţa, a explicat ca Prima News care sunt variantele posibile atunci când astfel de litigii ajung în instanţă.
“Actul judiciar modern nu trebuie să se mai fundamenteze pe ideea de conflict, ci pe ideea de consens. În momentul când ajung în instanţă, sunt trei variante posibile pe care le putem identifica. Poţi să ajungi în instanţă pe parcursul derulării contractului de credit în care poţi invoca clauze abuzive şi aici sunt posibile sancţiuni în condiţiile în care cererea ţi se consideră întemeiată sau poţi să ajungi în instanţă tot pe parcursul derulării contractului în care invoci teoria impreviziunii, care este consacrată acum şi legislativ în Codul Civil. Mai sunt două situaţii mult mai grave când ajungi în instanţă în momentul în care eşti executat silit şi vrei să împiedici oarecum aceată executare silită sau o reglezi într-un anumit mod sau vrei să dai în plată bunul imobil cu care ai garantat creditul. Şi atunci situaţia este mult mai gravă pentru ambele părţi. Pe de o parte, consumatorul se vede lipsit de bun ca urmare a executării silite, iar de multe ori banca nu îşi execută în totalitate creanţa şi vom avea două părţi nemulţumite. Pe de o parte, banca va fi nemulţumită că a pierdut foarte mult din creanţe şi se vede nemulţumit şi consumatorul că şi-a pierdut locuinţa”, a explicat judecătorul Ciprian Tiţa.
