Premium
În România, norocoșii, între ei și primul ministru, încasează și pensie și leafă de la stat de aproape 7000 de euro în total. Ce se întâmplă cu cei care au pensii de 100 sau 300 de euro?
Reforma pensiilor trebuie terminată până la finele anului și bătălia politică se duce pe spezele săracilor, fiindcă cei un sfert de milion de români care au pensii speciale se așteaptă să rămână cu ele, chiar dacă pe moment impozitele i-ar putea ustura, susține Sabina Fati într-o analiză în DW.
Militarii, magistrații, foștii ofițeri de informații, dar și foștii angajați ai Securității, parlamentarii, diplomații se află pe lista favoriților. Ei au lucrat pentru sistem și sistemul lucrează pentru ei. Fostul general Nicolae Ciucă susține menținerea pensiilor speciale, măcar pentru militari, în vreme ce toți ceilalți protejați ai sorții se dau peste cap pentru a-și păstra privilegiile. Există, însă, un termen pentru schimbarea lucrurilor: 31 decembrie 2022. Până atunci, potrivit angajamentelor luate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Bucureștiul trebuie să aibă gata o lege unitară prin care să reformeze întregul sistem de pensii pe baza regulii contributivității. Altfel spus, pensiile să fie proporționale cu salariile câștigate de-a lungul vieții active. În plus, potrivit Băncii Mondiale, care asistă România pe acest drum încurcat, fiecare pensionar trebuie să aibă un stagiu minim de plată, nicio pensie nu va mai putea depăși venitul din perioada în care persoana în cauză era salariată, iar Curtea Constituțională va mai putea interveni în această speță socială doar pentru magistrați. Totuși, atribuțiile Curții Constituționale nu pot fi reduse printr-o lege de reglementare a pensiilor și de-aici încolo piruetele politice ar putea reveni în aceeași formulă pentru a-i răsplăti pe unii, în defavoarea altora.
România riscă să piardă din banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană, dacă nu reușește să termine la timp schița de reformare a sistemului de pensii. Există, însă, mari speranțe din partea unora dintre aspiranții la pensii speciale, că acestea ar putea fi convertite parțial sau total, în pensii de serviciu. Oricum, cei care au binemeritat deja aceste pensii speciale, rămân cu ele, după cum a decis deja Curtea Constituțională. PSD a dat atunci două lovituri: una de imagine, fiindcă social-democrații au inițiat legea eliminării pensiilor speciale ale parlamentarilor, și alta de loialitate față de proprii oameni, fiindcă în cele din urmă, CCR a decis că această lege este neconstituțională.
PSD a supus-o la vot anul trecut când încă avea majoritate la Curtea Constituțională, dar acum flutură stindardul principialității. În general, e greu de crezut că ar fi posibilă retragerea unui drept deja câștigat, de aceea pensionarii favorizați, inclusiv foștii angajați ai Securității, se vor putea bucura și pe mai departe de generozitatea statului.
Pentru a rămâne cu pensiile speciale întregi, magistrații și polițiștii ies în valuri la pensie, ceea ce destabilizează sistemul juridic și ar putea pune sub semnul întrebării siguranța din interiorul țării.
Între timp, liderii PSD și PNL se întrec în promisiuni, fiecare în parte încercând să găsească soluții pentru grupurile de interese pe care le are în grijă. Premierul Nicolae Ciucă tocmai a declarat că „anvelopa pentru creșterea pensiilor” trebuie să fie de 15%, astfel încât să poată fi acoperit impactul produs de inflație. Toate pensiile vor crește cu același procent, a accentuat premierul, chiar dacă la pensia fostului general Ciucă, de 18.000 de lei lunar (3600 de euro), 15% înseamnă 2700 de lei (540 de euro) , iar la o pensie medie de aproape 1800 de lei (360 de euro), 15% înseamnă 270 de lei, adică 54 de euro. Bineînțeles că premierul bine-merită veniturile pe care le obține, mai ales că pensiei i se adaugă salariul de prim-ministru, care este de 15.825 de lei net, adică încă 3165 de euro. Iar în anii următori e posibil ca la pensia actuală să se însumeze și pensia de parlamentar.
Liderul PSD Marcel Ciolacu l-a și ironizat pe primul-ministru pe tema veniturilor sale, spunând că nu acceptă ca cineva cu pensie medie să primească o mărire a veniturilor sale de zece ori mai mică decât va primi Nicolae Ciucă. Șeful PSD își țintește propriul electorat atunci când insistă asupra „echității sociale” de care e nevoie în această „perioadă complicată”: Marcel Ciolacu a explicat că PSD are două legi prioritare, cea cu mărirea pensiilor cu 40%, unde mai există o restanță de circa 12%, plus cea care asigură creșterea pensiilor cu procentul anual al inflației.
Cele două mari partide aflate la guvernare încearcă să cumpere timp și electorat pentru alegerile din 2024. Social-democrații se află pe un trend ascendent și potrivit sondajelor sunt la 31%, în vreme ce PNL stagnează la 22% (sondaj CURS, octombrie 2022).
Întrebarea e cine va pierde din această alianță contra naturii, PSD-PNL? Social-democrații fac eforturi disperate să demonstreze că ei sunt cei care iau deciziile importante pentru majoritatea care nu o duce strălucit cu banii, în vreme ce liberalii sunt mai degrabă reactivi și par să se lase striviți de PSD. Pentru social-democrați miza alegerilor din 2024 este să guverneze singuri, cum au mai făcut-o între 2000-2004, având susținerea UDMR din parlament și pentru o vreme chiar un protocol cu liberalii.
Până atunci, însă, cele două formațiuni sunt nevoite să conviețuiască pentru a trece de iarnă, într-o țară în care 34,5% din totalul populației se confruntă cu riscul sărăciei sau excluziunii sociale (Eurostat, septembrie 2022), în care din cei aproape 4,8 milioane de pensionari, mai mult de 700.000 au lucrat în agricultură și primesc o pensie de numai 508 lei și unde, potrivit cifrelor estimate de Institutul Național de Statistică, 1,2 milioane de români lucrează la negru.
