Pepenii românești au ajuns pe cale de disperație: Ce se întâmplă cu fructul embelematic al verii

Autor: Andrei Ștefan

Publicat: 26-06-2025 20:23

Actualizat: 27-06-2025 00:27

Article thumbnail

Sursă foto: Pinterest

În ultimii ani, România s-a confruntat tot mai des cu fenomene meteo extreme care au afectat grav culturile agricole. Printre victimele acestor schimbări climatice se numără și pepenii românești, un fruct emblematic al verii, tot mai greu de cultivat și, în consecință, tot mai rar întâlnit.

În județul Dolj, regiune cunoscută pentru producția de pepeni, suprafețele cultivate s-au redus vizibil. Dacă în urmă cu trei ani existau peste 3.300 de hectare de pepeni, în prezent s-au mai păstrat doar 2.800. Fermierii spun că fenomenul are legătură directă cu instabilitatea vremii și cu costurile tot mai mari ale culturilor

Înființarea unui hectar de pepeni presupune o investiție de până la 35.000 de lei, sumă considerată nejustificată în raport cu riscurile și randamentul scăzut. În acest context, mulți agricultori din Dăbuleni – zonă faimoasă pentru pepenii săi – s-au reorientat către culturi mai profitabile, precum porumbul zaharat.

Porumbul zaharat ia locul pepenilor

Costurile de producție pentru porumbul zaharat sunt mai reduse – în jur de 20.000 de lei pe hectar – iar câștigurile pot fi semnificative. Anul trecut, un știulete se vindea cu 1,5 lei, însă în acest sezon prețul a ajuns până la 3,5 lei. Astfel, pentru mulți dintre fermierii care cultivă încă pepeni, schimbarea pare inevitabilă.

Tendința este clară: tot mai mulți producători renunță la pepeni, ceea ce pune sub semnul întrebării viitorul acestor fructe în România. Dacă ritmul actual se menține, pepenii românești riscă să dispară într-un viitor apropiat.

Pierderea soiurilor tradiționale – un fenomen amplu

Problema pepenilor face parte dintr-un fenomen mai larg: dispariția soiurilor românești de legume și fructe. În ultimele trei decenii și jumătate, România a pierdut peste 2.600 de soiuri autohtone. Înainte de 1989, țara exporta semințe în toată Europa, însă lipsa instituțiilor de conservare și invazia soiurilor de import au dus la abandonarea și dispariția multora dintre aceste resurse genetice.

„Peste 2.600 de soiuri de legume s-au pierdut după 1990. Nu le-a mai păzit nimeni. Au apărut soiuri de import și pe cele românești nu le-a mai întreținut nimeni. Acum nu mai sunt în cultură. Au dispărut”, a declarat cercetătorul Costel Vînătoru, șeful Băncii de Gene de la Buzău, într-un interviu pentru Antena 3.

Situația pepenilor și pierderea soiurilor autohtone ridică semne de întrebare cu privire la viitorul agriculturii românești și la siguranța alimentară. Fără politici coerente de sprijin și conservare, riscăm să pierdem nu doar produse tradiționale, ci și o parte din identitatea noastră agricolă.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri