Numărul insectelor a înregistrat o scădere semnificativă, determinând plantele să își asume responsabilitatea reproducerii. Acum, acestea evoluează pentru a se autopoleniza mai frecvent, renunțând la dependența tot mai redusă de insecte pentru transportul polenului pe distanțe mari.
Cercetătorii de la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și de la Universitatea Montpellier din Franța au ajuns la această concluzie în urma unei analize genetice efectuate asupra panseluțelor (Viola arvensis), comparându-le cu cele mai vechi plante cultivate din semințe colectate în decenii anterioare, conform Decoperă.ro.
Concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și de la Universitatea Montpellier din Franța rezultă dintr-o analiză genetică asupra panseluțelor (Viola arvensis), comparându-le cu cele mai vechi plante cultivate din semințe colectate în decenii anterioare.
Întreruperea de 100 de milioane de ani de evoluție pare să aibă consecințe grave, conform echipei de cercetare. Aceasta ar putea contribui la accelerarea declinului insectelor și la reducerea diversității populațiilor de plante, făcându-le mai vulnerabile la schimbările de mediu.
Analiza geneticii populațiilor indică o creștere de 27% a ratelor de autopolenizare în teren în această perioadă, suggerând o creștere bruscă a panseluțelor care adoptă autopolenizarea.
Studiul evidențiază schimbări în trăsăturile panseluțelor, cum ar fi corolele mai mici și mai puțin vizibile, producția redusă de nectar și atracția mai scăzută pentru bondari. Aceste modificări s-au manifestat în mod convergent în cele patru populații studiate.
Rezultatele arată că suprafața florilor a scăzut în medie cu aproximativ 10%, în timp ce producția de nectar a înregistrat o scădere de 20%. De asemenea, plantele moderne au fost mai puțin vizitate de insecte, conform informațiilor transmise de ScienceAlert.
Chiar dacă alte aspecte ale panseluțelor, precum dimensiunea frunzelor și dimensiunea totală a plantei, nu au suferit modificări semnificative de-a lungul decadelor, aceste constatări indică o tranziție către autosuficiență în procesul de reproducere.
Studiul subliniază capacitatea rapidă a florilor de a evolua în vederea maximizării șanselor de supraviețuire. Totuși, cercetătorii atrag atenția asupra pericolelor și riscului de extincție pentru speciile de plante implicate.
Echipa de cercetare îndeamnă la implementarea unor măsuri mai eficiente pentru protejarea insectelor împotriva amenințărilor generate de pierderea habitatului și încălzirea globală, fenomene determinate de activitatea umană, care afectează acum în lanț speciile de insecte și florile pe care le polenizează.
Concluziile cercetării au fost publicate în revista New Phytologist.
Comentează