DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Petiţie pentru reformarea Ministerului de Interne şi a Poliţiei: Apel disperat al sindicaliştilor

renasterea.ro
politisti

Sindicaliştii din poliţie sunt disperaţi. Aceştia trag un semnal de alarmă în privinţa situaţiei foarte proaste din cadrul Ministerului de Interne şi a Poliţiei Române. Preşedintele teritorial al unui sindicat transmite o petiţie publică autorităţilor şi cere măsuri imediate. Alexandru Firicel se adresează Ministerului Afacerilor Interne,

Inspectorului general al Poliţiei Române, către directorul general al Poliţiei Capitalei, Comisiei de Dialog Social din MAI, Procurorului General al României, dar ministerelor Justiţiei şi al celui pentru Consultare Publică şi Dialog Civic.

Citeşte şi: Nunta anului între fetele de politicieni grei cu probleme la DNA / VIDEO

"Subsemnatul, Alexandru Firicel, cetățean român și președinte teritorial SPR "Diamantul" constituită la nivelul D.G.P.M.B.-secția 13 Politie, cu domiciliul ales pentru comunicarea răspunsului dvs. la sediul S.P.R. "Diamantul" din București, str. Ienăchiță Văcărescu nr 17 A, Sector 4, București,

În temeiul art.19-22 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 10 CEDO și art. 51 din Constituția României

Cu respect vă aduc la cunoștință aspectele percepute de subsemnatul prin prisma evenimentelor petrecute, alături de observații și propuneri:

Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română au cunoscut și, din păcate, cunosc un regres fundamental prin lipsa de capacități culturale și educaționale respectiv frica de implicare în proiecte de modernizare a acestor instituții chiar de către cei abilitați.

Citeşte şi: Victor Ponta se implică și cere măsuri rapide: 'E de viaţă şi de moarte'

Este de prisos să menționez cât de de importante sunt aceste instituții într-un stat de drept ale cărui fundamente se bazează pe respectarea principiilor democrației și drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi.

O primă problemă a acestor instituții este reprezentată de lipsa de respect a lucrătorilor și managerilor acestor instituții de forță față de munca de poliție și a polițistului incident art. 26 al Legii nr. 218/2002. În acest sens presa românească a evidențiat în multiple cazuri dotarea precară a polițiștilor români chemați să intervină în diferite situații dar și achizițiile defectuoase efectuate de structurile abilitate in aceste instituții.

Astfel că, polițiștii incidenți art. 26 din Legea nr. 218/2002 s-au confruntat în nenumărate cazuri cu situații de inferioritate față de agresori/conducători auto recalcitranți/contravenienți etc. Datorită acestor lipsuri, polițiștii români din stradă se simt abandonați chiar de către cei care ar trebui să-I susțină, conducătorii acestor instituții respectiv angajații din structurile suport.

O a doua problemă identificată la nivelul acestor instituții este reprezentată de lipsa de comunicare și lașitatea (frica) celor îndrituiți să vorbească și să evidențieze problemele. Astfel că, la ședințe ale conducerii acestor instituții, marea majoritate a persoanelor cu funcții de conducere inferioare dar și lucrători, refuză să vorbească lăsând „onoarea de orator” conducătorului să citească hârtii goale de conținut (în general statistici) și trimiteri la discuții formale cu politicieni respectiv alți conducători de instituții pentru soluționarea unor aspecte.

Citeşte şi: Tatăl poliţistului Bogdan Gigină îşi strigă durerea: Mesaj SFÂȘIETOR la aproape un an de la tragedie

Lipsa de implicare și frica este generată de nesiguranța locului de muncă (poți fi destituit/sancționat disciplinar fiindcă „opiniile tale au deranjat”, mai ales dacă ai un punct de vedere reformator și, bineînțeles, curajul de a-l expune. Astfel că problemele reale rămân nesoluționate iar polițiștii rămân cu frustrarea și nemulțumirea, aspecte ce se evidențiază și în serviciul polițienesc de proastă calitate oferit României.

O altă abordare greșită este aceea a art. 5 din Legea nr. 360/2002. Dispozițiile legale ale șefilor trebuiesc scrise. Opiniile șefilor cu privire la spețele polițiștilor din Poliția Judiciară (conform art. 8 alin.(2) din Legea nr. 364/2004) le apreciez ca fiind inadecvate întrucât polițistul din Poliția Judiciară are deja trasate sarcinile de către procuror. Mai mult, alin.(2) al art. 8 din Legea nr. 364/2004 nici nu ar trebui să existe întrucât intră în contradicție cu alin. (1) și (3) al aceluiași articol. Iar aceasta evidențiază o „lacună legislativă”, menită să inducă în eroare polițistul din poliția Judiciară care este obligat să își asume și „dispozițiile șefilor” ce pot fi contradictorii rezoluției procurorului - o ingerință nejustificată a șefului polițistului în activitatea procurorului. Astfel că, potrivit art. 6 alin.(3) și a art. 8 alin.(2) din Legea nr. 364/2004, polițistul din Poliția Judiciară trebuie să fie obedient față de șeful ierarhic de multe ori acesta fiind influențat de șef în soluționarea dosarului. Or, acest aspect este inadmisibil, sens în care Legea nr. 364/2004 trebuie revizuită în sensul eliminării orice atribuții ale șefilor ierarhici ai polițiștilor din Poliția Judiciară din conținutul acestei legi care ar conduce la imixtiune în activitatea polițistului din Poliția Judiciară și, implicit, a procurorului. Nici nu este surprinzător de ce sunt clasate cele mai multe dosare ale șefilor din Poliția Română suspectați de abuzuri, ilegalități, fapte de corupție dar și a „susținătorilor” acestora: cât timp M.A.I. și Poliția Română dețin structuri de control intern, încadrați cu polițiști din Poliția Judiciară care „soluționează” dosarele penale prin mușamalizarea abuzurilor, ilegalităților etc. ale angajaților M.A.I. vizați sau fabrică dosare și dovezi pentru acei angajați care sesizează abateri de la Lege ale unor angajați din M.A.I., actul de Justiție este aproape inexistent.

Citeşte şi: Un lider ALDE vrea ca demnitarii să aibă tratament preferențial după episodul Tăriceanu la permise

În continuare, vă rog să observați că lipsa de claritate a Legii nr. 360/2002 generează nemulțumiri. Se ajunge în situația ca „dispozițiile legale”, „pe linie profesională” ale șefilor să fie omise în cuprinsul de norme interne nepublicate (inexistente potrivit CEDO și Deciziei ÎCCJ nr. 3792/2008) – art. 40 din R.O.I. al D.G.P.M.B. Astfel că, orice „dispoziție” a șefului trebuie dusă la îndeplinire, chiar dacă este ilegală, abuzivă.

Cadrul normativ intern, ambiguu, nepublicat, secretizat abuziv (chiar dacă acele norme privesc activități și acțiuni non-militare ci doar activități de financiar/resurse-umane) a creat și creează un disconfort real pentru polițiști. Ca exemplu, deși vă arogați calitatea de „angajator”, nu îi informați pe angajații proprii. Simple tabele cu semnături în vederea „prelucrării” personalului nu au nici o sustenabilitate în Lege. Norma trebuie să fie măcar postată pe intranet, chiar dacă este clasificată, pentru ca lucrătorul să o poată accesa ori-de-câte-ori este nevoie, nu să alerge prin „biblioteci” de unitate unde, în cele mai multe cazuri, nu se găsește (exemplare insuficiente, se află la șef pe fișă de custodie iar șeful e în misiune ș.a. situații).

Față de aspectele prezentate, în vederea soluționării unor aspecte, vă propun următoarele:

Angajații structurilor suport să fie încadrați exclusiv în funcții de funcționar public și personal contractual, corect remunerați pentru activitatea desfășurată. Nu vă mai prevalați de art. 76 din statutul polițistului căci este jenant! Ar însemna ca și femeia de serviciu să fie încadrată ca polițist... în plus, este inacceptabil ca în domeniul secretariat (spre exemplu) să desfășoare aceleași atribuții de secretariat: polițist, militar, personal contractual doar pentru că ați secretizat statul de organizare al unității, în condițiile în care prevederile postului sunt preluate din anexa VII la Legea nr. 284/2010.

Citeşte şi: BOMBĂ la PRO TV: Vedete concediate după ce două emisiuni au fost scoase din grilă

Aprecierea profesioniștilor/experților de către angajator în domeniile: IT, juridic, logistic, financiar-contabil (structuri suport în general), achiziții publice ș.a. să fie efectuată exclusiv prin prisma salarizării corecte și a bonificațiilor aferente statutului funcționarului public și personalului contractual, nicidecum polițiștilor.

Independența profesională a angajaților M.A.I. este esențială. Din acest punct de vedere, statutul: medicului, psihologului, consilierului juridic, auditorului ș.a. este în conflict de interese cu cel al polițistului respectiv al cadrelor militare. Însă, a fost acceptat acest statut pentru acești profesioniști prin prisma salarizării mai benefice a polițistului/militarului față de funcționarul public respectiv personalul contractual. Astfel că, profesionistul ce ar trebui să își desfășoare activitatea independent de voința conducerii, prin prisma statutului de poliție/militar, este împiedicat întrucât, potrivit acestor statute, profesionistul avizat conform Legii nr. 200/2004, Legii nr. 95/2006 respectiv Legii nr.514/2003 este obligat să „asculte ordinele/dispozițiile șefului ierarhic”. Obligațiile acestor profesioniști/experți ale căror opinii trebuiesc a fi independente, fără nici o ingerință nejustificată din partea șefilor/angajatorului, trebuiesc a fi statuate de către angajator strict administrativ. Spre exemplu: sancționarea unui astfel de angajat să intervină exclusiv dacă a întârziat o/mai multe lucrare/lucrări (fără să solicite, justificat, prelungirea termenului), întârzieri repetate și nejustificat/neanunțat la serviciu nicidecum pentru opiniile sale profesionale.

Statutul polițistului să se adreseze strict polițistului nicidecum și celorlalți angajați din structurile suport a căror activitate se regăsește și în alte instituții de drept public și privat respectiv societăți comerciale.

Fără o logistică adecvată și o remunerație pe măsură, nediscriminatorie, serviciul polițienesc dar și celelalte domenii de activitate ale M.A.I. privind ordinea și siguranța publică și a cetățeanului este ca și inexistent. Astfel că, mass-media românească a prezentat o mulțime de știri (din păcate) cu angajați M.A.I. suspectați/condamnați pentru fapte de corupție, activități infracționale/contravenționale pe care le-ați expus, sintetizat, pe intranet.

Eliminarea cadrului dispozițional intern în sensul: Parlamentul emite o lege pentru care guvernul elaborează norme de aplicare printr-o hotărâre. Ulterior, ministrul emite un ordin/instrucțiune în baza Legii și a Hotărârii de Guvern… iar apoi urmează: dispoziția/procedura șefului: IGPR, DGPMB, de sector/municipiu și ultima, a șefului de secție.

Publicarea în M.O. a tuturor normelor nesecrete, non-militare, emise de M.A.I. (ordine și instrucțiuni) și inspectoratele generale tocmai pentru a evidenția transparența acestei instituții și a modului în care structurile sale își desfășoară activitatea exclusiv în sprijinul instituțiilor statului de drept și al cetățeanului. Haosul din aceste instituții (circuitul documentelor, timpul prea scurt pentru soluționarea cererilor, dosarelor) este datorat tocmai cadrului normativ intern, excesiv pe care îl susțineți. Instabilitatea legislativă și ambiguitățile din normele/proiectele care, ulterior, devin norme, pe care le emiteți conduc la: suprapopularea cu angajați, îngreunarea activității efective a structurii însărcinate cu soluționarea lucrării/cererii.

Conducătorii de unități să asculte mai mult și să dispună mai puțin. Un contact real, des cu angajații și cu societatea civilă va evidenția, pentru început, discrepanța inadmisibilă dintre aceste instituții și proprii angajați respectiv societate. Structurile de informații și relații publice au un rol major în îmbunătățirea relației dintre societate și instituție, sens în care acești angajați trebuiesc mai mult respectați și susținuți.

Implicarea societății prin evidențierea proiectelor dvs. pe sitte-urile instituțiilor dar și în mass-media. O transparență efectivă și solicitarea din partea dvs. adresată societății civile demonstrează o reală deschidere pentru soluționarea problemelor cetățenilor și instituțiilor statului, pe domeniul dvs. de competență, bineînțeles.

Eliminarea paralelismului, debirocratizarea M.A.I. și, mai ales, a Poliției Române prin implementarea unei structuri suple, care să răspundă exigențelor societății și statului de drept România.

Respectarea prevederilor Legii nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii (publicata in Monitorul Oficial nr. 1214 din 17 decembrie 2004) în sensul de a nu-I mai cerceta și sancționa pe angajații care, cu bună-credință, sesizează aspecte referitoare la: lipsuri, îmbunătățirea cadrului legislativ, corupție, abuzurile și ilegalitățile șefilor/altor angajați etc. – o reformare a compartimentelor de control intern este absolut necesară.

Citeşte şi: A şocat o lume întreagă: O celebră prezentatoare a izbucnit în lacrimi, în direct / VIDEO

Aspectele prezentate și propunerile subsemnatului au fost formulate în urma cazurilor cu polițiști prezentate de mass-media, a jurisprudenței CCR referitoare la necesitatea respectării prevederilor Legii nr. 24/2000, a decizie CCR nr. 405/2016 privind abuzul în serviciu respectiv Deciziei CCR nr. 766/2011 prin care onorabila instituție a statuat că „dreptul este viu” iar odată cu schimbările sociale, economice, politice și legea se schimbă… strict în acord cu Legea Fundamentală.

Cu respect,

Alexandru Firicel - cetățean român", se arată în petiţie.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.