Piața jocurilor de noroc ilegale din România a cunoscut o creștere fulminantă în România, ajungând într-un punct critic în care un brand nelicențiat ocupă locul al treilea în căutările pe Google, imediat după giganții legali Superbet și Betano, arată o investigație Golazoo.ro. Industria jocurilor de noroc licențiate susține că statul român a contribuit indirect la acest fenomen prin strategia de supra-taxare și de restricții excesive.
Potrivit datelor publicate de Ggollazo.ro, platforma ilegală NVCasino a înregistrat peste 300.000 de căutări lunare pe Google în România, situându-se pe locul trei în topul celor mai căutați operatori de gambling din România, un indicator clar al migrației jucătorilor către zona neagră.
Fenomenul este amplificat de faptul că operatori nelicențiați, precum NVCasino, Verde Casino sau Vulkan Casino, funcționează fără restricții pe teritoriul României, în ciuda faptului că Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus plângeri penale: „Doar în ultimele luni, ONJN a depus 44 de plângeri penale, printre care împotriva unor platforme nelicențiate cunoscute precum NVCasino, Verde Casino și Vulkan Casino” – Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Estimările industriei: „2 miliarde de lei, venituri anuale pentru piața neagră”
Într-un răspuns transmis către Golazo.ro, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc a estimat dimensiunea pieței negre. Conform unui studiu ce urmează să fie publicat, piața jocurilor de noroc ilegale din România ar genera venituri nete de circa 2 miliarde de lei pe an: „Există o perspectivă solidă – bazată pe diminuarea pieței legale din cauza majorării nesustenabile a taxării firmelor și jucătorilor plus sofisticarea tehnologică a operatorilor de pe piața neagră - că această piață o să depășească 5,5 miliarde de lei venit net în următorii trei ani, având o creștere anuală de aproximativ 40%. Aceste estimări reflectă inclusiv pierderi semnificative pentru bugetul de stat – în prezent de peste 1,1 miliarde de lei pe an, iar dacă actualul ritm de dezvoltare a pieței negre rămâne sau se intensifică, pierderile din taxe pot depăși 3 miliarde de lei pe an, în următorii trei ani.”
Federația trage un semnal de alarmă privind riscurile la care sunt expuși jucătorii care accesează platformele nelicențiate, scoțând în evidență lipsa totală de control în acest segment: „Piața jocurilor de noroc ilegale oferă zero protecție pentru jucători, zero interdicție de participare a minorilor, zero taxe colectate de stat, zero locuri de muncă legale, zero programe de prevenție a adicției și zero răspundere din partea operatorilor ilegali.”
Această poziție este susținută și de către Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND): „Un operator de pe piața neagră plătește zero taxe și asta înseamnă că poate oferi suplimentar bonusuri jucătorilor de 300 – 400 de lei la fiecare 1.000 lei pierduți de acesta. Cu o astfel de ofertă, este practic imposibil ca un jucător care a accesat piața neagră să se mai întoarcă pe un site reglementat, pentru că nu va primi niciodată aceleași beneficii de la acești operatori” - Odeta Nestor, președinte AOJND.
O parte semnificativă dintre jucătorii care accesează site-uri ilegale sunt minori
Pe lângă pierderile economice și lipsa de taxe colectate, piața neagră ridică și o problemă socială serioasă: accesul minorilor la jocuri de noroc, un fenomen care, potrivit Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, se produce aproape exclusiv pe site-uri neautorizate: „Accesul minorilor la jocurile de noroc este un „no go” absolut, avem toleranță zero față de orice formă de participare a acestora, iar operatorii licențiați implementează mecanisme foarte stricte de verificare a vârstei și identității jucătorilor. Pe piața neagră însă, aceste protecții nu există, o parte semnificativă dintre jucătorii care accesează site-uri ilegale sunt minori, ceea ce reprezintă un risc social major și un motiv în plus ca toți actorii principali să trateze fenomenul cu prioritate maximă. (...) Operatorii nelicențiați nu respectă niciun fel de obligație legală conexă activității de jocuri de noroc, din sfera protecției minorilor și a persoanelor vulnerabile, autoexcludere, prevenirea spălării banilor, protecția datelor personale, transparența tranzacțiilor monetare, proceduri de KYC șamd.”
Soluțiile propuse de industrie
Federația susține că, prin supra-reglementare și supra-taxare, ce se obține de fapt nu este diminuarea volumului de jocuri de noroc și de jucători, ci doar mutarea lor în piața neagră și multiplicarea masivă a veniturilor pe care le obțin rețelele criminale care le operează:
„Ideea că dacă sunt impozitate sever, se „protejează populația” sau se stopează fenomenul este extrem de înșelătoare, jocurile de noroc există de când se consemnează istoria umanității, iar oamenii vor continua să joace – în scop recreativ sperăm noi - , deci consumul nu se oprește, jucătorii nu dispar. Ei se mută acolo unde nu există reguli, taxe suplimentare, adică în piața neagră, care are mereu o ofertă mult mai atractivă, nicio barieră de intrare”.
Industria legală propune o regândire fundamentală a obiectivelor, îndemnând autoritățile să abandoneze abordarea bazată pe interdicții și suprataxare în favoarea unui cadru legislativ echilibrat pentru a nu muta jucătorii în piața neagră: „Să nu ne gândim doar la cum „să taxăm mai mult” sau cum să interzicem, ci să regândim de la zero obiectivele legate de jocurile de noroc, într-un mod benefic pentru toate părțile implicate: distracție pentru jucători adulți, într-un mediu sigur, pe piața controlată și supravegheată, un consum responsabil, impozitarea corectă a operatorilor și, în final, venituri sustenabile pentru bugetul de stat.
AOJND adaugă: „Este important ca autoritățile să înțeleagă că orice creștere a taxelor se răsfrânge asupra jucătorilor și că restricțiile din zona de publicitate trebuie să fie adecvate, fără a implica măsuri radicale, inclusiv interzicerea care să ajute concurența ilegală din zona site-urilor nelicențiate”.
Comentează