Ministerul de Finanțe s-a împrumutat cu 813 milioane lei prin certificate pe 12 luni, 929 milioane lei prin titluri scadente în august 2022, 1,3 miliarde lei prin titluri cu scadența iulie 2025 și 369,5 milioane lei prin obligațiuni scadente în septembrie 2031 în a treia săptămână din iunie.
În ultima săptămână din iunie Ministerul de Finanțe a programat două licitații cu titluri scadente în aprilie 2024 și ianuarie 2028 în volum de 575 milioane lei fiecare, arată o analiză a Băncii Transivania, care subliniază că piața titlurilor de stat din România a încorporat evoluțiile macro-financiare mondiale și europene și știrile economice interne în cursul săptămânii, potrivit mediafax.ro.
Rata de dobândă la obligațiunile suverane pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) a crescut ușor, în convergență cu evoluțiile din SUA și Germania, pe fondul acumulării de semnale de intrare într-un nou ciclu economic.
În SUA evoluțiile recente ale indicatorilor macroeconomici exprimă premise de relansare economică pe termen scurt. Astfel, indicatorii economici avansați s-au majorat cu 2.8% lună/lună în mai, iar încrederea constructorilor de case a crescut puternic în iunie. De asemenea, autorizațiile de construire clădiri rezidențiale și lucrările demarate de construcții case noi au urcat cu dinamici lunare de 14.4%, respectiv 4.3% în mai. Totodată, industria și comerțul cu amănuntul s-au redinamizat în mai (ritmuri lunare de 1.4%, respectiv 17.7%), pe fondul eliminării graduale a restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare și mix-ului relaxat de politici economice. De altfel, FED a anunțat cumpărarea de obligațiuni emise de companii, iar Administrația a semnalat perspectiva unui program de investiții în infrastructură. Semnalele de intrare într-un nou ciclu economic au determinat creșterea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani cu 1.4% la 0.720% în această săptămână (diminuare cu 62.5% de la începutul anului).
În Zona Euro încrederea investitorilor a continuat să se amelioreze în iunie, evidențiindu-se evoluția din Germania (indicatorul ZEW la maximul din 2006), ceea ce exprimă premise de relansare post-pandemie cu un ritm puternic. Pe de altă parte, excedentul comercial cu bunuri s-a ajustat cu 0.3% an/an la 57 miliarde euro la patru luni, pe fondul scăderii exporturilor cu 8.6% an/an. De asemenea, construcțiile au continuat să scadă în aprilie, cu 14.6% lună/lună și cu 28.4% an/an, în contextul pandemiei și consecințelor acestui șoc. Nu în ultimul rând, dinamica anuală a prețurilor de consum a decelerat la 0.1% în mai (minimul din 2016), evoluție determinată de recesiunea din sfera economiei reale și de ajustarea cotațiilor internaționale la țiței. Evoluțiile de mai sus coroborate cu cele macro-financiare internaționale au condus la creșterea ratei de dobândă la titlurile de stat germane la 10 ani cu 2.4 puncte bază la -0.414% în această săptămână (declin cu 23 puncte bază în 2020).
Citește și: LOVITURĂ DE TEATRU! Ce NU s-a spus despre Legea care TAIE pensiile speciale
În România construcțiile au decelerat la 12.1% an/an în aprilie (minimul din februarie 2019, expresie a deteriorării climatului investițional în contextul incidenței pandemiei), dar s-au majorat cu 26.5% an/an la patru luni, evidențiindu-se creșterea construcțiilor inginerești cu 45.7% an/an. Totodată, convergența economică europeană a continuat în 2019, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare crescând la 65% din media Zonei Euro. Pe de altă parte, deficitul de cont curent s-a ajustat cu 21.1% an/an la 1.8 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie, interval în care investițiile străine directe s-au diminuat cu 454 milioane euro, iar datoria externă totală a crescut cu 0.6% ytd la 106.6 miliarde euro. Nu în ultimul rând, banca centrală a semnalat continuarea politicii monetare relaxate pe termen scurt. Climatul macro-financiar internațional și semnalele de intrare într-un nou ciclu economic au determinat creșterea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani cu 1.2% la 3.905% în cursul săptămânii (scădere cu 11.5% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă s-a redus cu 0.8% la 1.19 puncte procentuale.
Comentează