Pictura Catedralei Naţionale va fi sfinţită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoţiţi un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.
Evenimentul, la care sunt aşteptaţi peste o sută de mii de oameni, marchează Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală şi 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.
"Iubim Biserica fiică a României şi aşteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la Bucureşti, de anul viitor, dedicate centenarului ridicării la demnitatea patriarhală a Bisericii autocefale din România de către Patriarhia Ecumenică", afirma, anul trecut, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, citat de Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.
Evenimentele legate de sfinţirea picturii Catedralei Naţionale, edificiu reprezentativ al spiritualităţii româneşti, vor avea loc după următorul program liturgic:
* începând cu ora 7:30 şi până la ora 10:00 va fi săvârşită Slujba Sfintei Liturghii, la care vor participa trei ierarhi din Capitală şi un sobor extins de preoţi şi diaconi
* de la ora 10:15 vor sosi la Catedrala Naţională Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului
* slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale va începe la ora 10:30 şi va dura până la ora 12:30. La această slujbă va participa şi un sobor extins de ierarhi, 65 la număr, 70 de preoţi şi 12 diaconi. La încheierea slujbei se va citi Actul de sfinţire.
În timpul Sfintei Liturghii şi al slujbei de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale în interiorul edificiului vor avea acces numai invitaţii oficiali, în număr de 2.500, iar pe esplanada din faţa Catedralei vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din ţară, în număr de peste 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces.
Ceilalţi credincioşi prezenţi, atât din Bucureşti, cât şi din alte localităţi, vor putea urmări slujba din spaţiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naţionale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.
După încheierea slujbei de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale (la ora 12:30), accesul credincioşilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitaţii oficiali din interiorul Catedralei şi continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spaţiul piaţetei (esplanadei) Catedralei.
Credincioşii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naţionale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de duminică numai după ora 20:00, când se estimează că invitaţii oficiali şi grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.
Credincioşii ortodocşi pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naţionale şi în zilele următoare, 27, 28, 29, 30 şi 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopţii, sfântul lăcaş urmând a fi deschis "zi şi noapte" până în ultima zi a lunii octombrie.
XXX
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea Independenţei de stat, în urma războiului din 1877 - 1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, informează site-ul basilica.ro.
Primii intelectuali care au susţinut ideea construirii în Bucureşti a "Catedralei Mântuirii Neamului", ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru independenţa naţiunii, au fost Mihai Eminescu şi Ioan Slavici.
După proclamarea României ca regat, Regele Carol I a înaintat Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată pe 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750, promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările au fost tergiversate, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.
Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce, în 5 februarie 1999, ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care îl sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.
Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, în amintirea celor cinci biserici "răstignite", dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translatate de regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
Proiectul a fost asumat şi de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: "Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale".
Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale pe terenul din Calea 13 Septembrie a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.
Sfinţirea altarului Catedralei Naţionale a avut loc în 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese este aşezată lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi şi fragmente din moaştele Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi ale Mucenicilor de la Niculiţel.
În perioada 25 noiembrie - 2 decembrie 2018 s-au închinat în altar aproximativ 150.000 de persoane.
Papa Francisc a vizitat Catedrala Naţională pe 31 mai 2019.
XXX
Catedrala Naţională este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone şi aflându-se la o înălţime de 60 de metri.
Tot terenul pe care se află Catedrala Naţională - un lucru care nu poate fi văzut decât dintr-o imagine aeriană - are forma unui potir pentru a trimite către Sfânta Euharistie, Taina centrală a Bisericii şi Taina care va fi cel mai des oficiată în această Catedrală.
Intrarea în sfântul lăcaş se face prin 27 de uşi de bronz pe care sunt reprezentaţi Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Apostoli, dar şi sfinţi români. Uşile reprezintă un element deosebit al lăcaşului de cult - cântăresc aproximativ 800 de kilograme fiecare şi sunt acţionate de un sistem automat de deschidere şi închidere.
***
Arhitectura Catedralei Naţionale reprezintă o sinteză între tradiţie şi contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocniţe moldave, pridvoare brâncoveneşti şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ţinând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident.
Accesul principal în catedrală se face printr-un pridvor monumental, cu arcade, situat în partea de vest, care, împreună cu porticurile laterale şi cu cele ce conturează esplanada, constituie o parte definitorie din ansamblul arhitectural al Catedralei.
Pridvorul de la intrarea principală, situat pe latura de vest, impresionează prin dimensiunile sale şi prin eleganţa arcadelor. Acesta are nu doar un rol funcţional, de protecţie a intrării, ci şi unul simbolic, de primire şi de pregătire a credincioşilor pentru intrarea în spaţiul sfânt al bisericii.
Exonartexul median, vestibul sau foyer, este conceput ca o extensie a pridvorului în forma unui pridvor închis, simbolizând comuniunea liturgică şi ospitalitatea caracteristică spiritualităţii româneşti. Alte trei pridvoare deschise există în părţile de est, de sud şi de nord ale Catedralei Naţionale.
Porticurile laterale, de nord şi de sud, sunt structuri anexe, extinse în secvenţe de coloane, menite să delimiteze spaţiul liturgic exterior, implicând o arie construită de 5.159,20 metri pătraţi şi un volum de 28.712 metri cubi.
Aceste clădiri marchează conturul Sfântului Altar de vară al Catedralei Naţionale. Porticurile curbate dinspre sud-vest şi nord-vest, care însumează 2.079,60 metri pătraţi şi un volum de construcţii de 15.285,60 metri cubi, marchează intrarea principală în incinta ansamblului Catedralei.
Tipologia coloanelor din pridvoarele catedralei omagiază una dintre cele mai remarcabile creaţii arhitecturale ale artei naţionale: stilul arhitecturii neoromâneşti. Acesta reprezintă o reinterpretare a arhitecturii brâncoveneşti, prin prelucrarea cu ornamente vegetale a bazelor coloanelor, stilizarea organică a faldurilor din piatră ce drapează coloanele şi structura delicată a sculpturii volutelor şi frunzelor de acant ale capitelului.
Rădăcina simbolică a frunzelor de acant, alese ca model decorativ, este legată de simbolul vieţii veşnice, planta devenind în timp un element fundamental în reprezentarea renaşterii şi Învierii, nu întâmplător situată la baza şi în partea superioară a coloanelor, ca simbol al susţinerii întregii zidiri.
***
Mozaicurile Catedralei Naţionale, realizate în perioada 2019 - 2025, acoperă o suprafaţă de aproximativ 25.000 metri pătraţi, prin concepţia lor iconografică, prin maniera stilistică şi prin repertoriul ornamental, mozaicurile valorificând surse de inspiraţie atât din arta bizantină, cât şi din arta românească medievală.
Conform planului iconografic, mozaicurile Catedralei zugrăvesc scene din Vechiul şi Noul Testament, evenimente din viaţa Mântuitorului, ale Sfintei Fecioare Maria, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi icoane ale sfinţilor îngeri, proroci şi drepţi ai Vechiului Testament, apostoli, ierarhi, martiri şi mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii.
Materialele folosite în realizarea icoanelor din Catedrala Naţională sunt achiziţionate din Veneţia şi Carrara, de la unul dintre cei mai prestigioşi furnizori de piatră şi mozaic din lume, Orsoni.
***
Iconostasul - având o suprafaţă de 406,98 metri pătraţi, cu o lungime de 23,8 metri şi o înălţime de 17,1 metri, cuprinde 45 de icoane, dispuse în patru registre, în timp ce Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălţime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România şi una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă.
Icoana Pantocrator din turla principală a Catedralei măsoară 12 metri în diametru; chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 metri şi a fost lucrat de Alina Codrescu, folosindu-se 2.400 kilograme de piese.
***
Realizate printr-o tehnică de execuţie care a îmbinat metodele tradiţionale cu materiale moderne de înaltă calitate, vitraliile Catedralei Naţionale reprezintă în sine un proiect deosebit.
Acestea au fost realizate de meşteri români coordonaţi de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Naţională de Artă, specializat în arta sticlăriei şi a vitraliului.
O performanţă de excepţie a proiectului este vitraliul de pe faţada Catedralei Mântuirii Neamului, care ilustrează Înălţarea Domnului. Cu o înălţime de 15 metri şi o lăţime de 5,5 metri, această lucrare impresionantă este formată din 29 de panouri şi a fost realizată într-un timp record de trei luni.
***
Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală şi patru turle secundare, iar la vest - încă trei turle mari.
Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălţime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăposteşte o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotţiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri şi o suprafaţă de peste 150 de metri pătraţi.
Crucea mare, de şapte metri înălţime şi şapte tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălţime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială şi a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălţimea finală de 127 metri.
Turla-clopotniţă, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăposteşte cele şase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone şi sunt amplasate la o înălţime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântăreşte 25 de tone.
Cele şase clopote sunt inscripţionate (de la stânga la dreapta) cu stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al Patriarhului României şi crucea patriarhală, precum şi inscripţia: Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Naţională - Centenar 1918 - 2018.
XXX
Catedrala Naţională are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei.
Comentează