La nivel naţional ar trebui să existe o corelare între programul de guvernare şi programul de cheltuire a fondurilor europene, astfel încât rata absorbţiei acestor fonduri să fie mai mare, a declarat marţi Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele Societăţii Academice din România. Declaraţia a fost făcută cu ocazia lansării raportului anual al SAR cu tema "Fondurile europene, blestem sau binecuvântare? Cazurile Sănătăţii, Educaţiei şi Transporturilor". "Prosperitatea în România a crescut, integrarea europeană e un succes. Nu e adevărat că am dat mai mulţi bani decât am primit. În mod constant am primit mai mulţi bani decât am dat", a spus preşedintele SAR. Totuşi, a apreciat ea, performanţele în domeniul fondurilor europene sunt sub aşteptări. "Profitul colectiv însă pare să fie ceva mai mic decât ne-am aşteptat şi ameninţarea din viitor e că numai cine va fi mai performant va mai rămâne în cercul de bază al Uniunii Europene, pentru că altfel nu va mai exista o Uniune Europeană", a declarat ea.
Potrivit autorilor raportului, la 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, autorităţile nu au fost suficient de eficiente în a implementa politici publice în domeniile ce au beneficiat de fonduri europene. Astfel, au remarcat cei care au contribuit la raport, a existat "o presiune aplicată de către funcţionarii publici pe îmbunătăţirea ratei de absorbţie" şi astfel s-a realizat o axare doar pe cheltuirea banilor, care "nu este singurul efect care contează". "S-a putut observa o rată de neîndeplinire a indicatorilor de program de circa 60 %", menţionează autorii raportului, cifrele cu care s-a lucrat fiind din 2014. La rândul său, Mihaela Toader, director general în cadrul Direcţiei Generale de Analiză, Programare şi Evaluare din MDRAPFE, a explicat cum indicatorii de performanţă au fost incluşi în procesul de finanţare europeană.
"Pentru programele din 2007 - 2013, deşi aveau indicativi trecuţi (...) practic banii nu erau condiţionaţi de îndeplinirea indicatorilor. Tocmai din acest motiv s-a introdus această reformă în politica de coeziune 2014 - 2020, în care s-a cerut tuturor statelor membre să stabilească cadrul de performanţă", a explicat ea. "Ar trebui să existe o corelare între programul de guvernare (...) şi întregul program pe cinci ani de cheltuire a fondurilor", a afirmat, în context, Alina Mungiu-Pippidi. Autorii raportului SAR sunt Daniela Alexe, Mihai Bărcănescu, Roxana Damian, Valentina Dimulescu, Sorin Paveliu şi Clara Volintiru. Experţii care au participat la raport sunt: Cornel Ban, Aurelian Dochia, Valentin Ionescu, Lucian Isar, Cristian Pârvan, Andreea Paul, Cristian Păun şi Cristian Socol, conform Agerpres. Respectivul raport are cinci mari capitole, ce abordează prognoza economică, absorbţia fondurilor europene, fondurile europene în învăţământul superior, programele din sistemul de sănătate şi o evaluare a Master Planului General de Transport.
Comentează