Premium
La Sankt Petersburg, participanții la Forumul strategilor au discutat despre impactul programelor de stat asupra calității vieții rușilor. Acest tip de dezbatere pare puțin rupt de contextul general. În condițiile în care în țară, într-o lună au efectuat și, după cum se afirmă, au finalizat mobilizarea parțială, iar în armată, potrivit datelor Ministerului Apărării, au fost chemate sub arme 300 de mii de persoane, dintre care peste 80 de mii au fost trimiși în zona acțiunilor de luptă, calitatea vieții cetățenilor este puțin probabil determinată de programele de stat, spune Nezavisimaya Gazeta, citat de RADOR .
Vorbind despre interacțiunea statului și a societății, ne întoarcem adesea la așa-numita piramidă a nevoilor. În stadiul său cel mai inferior - nevoi fiziologice (hrană, somn, un acoperiș deasupra capului), mai sus - nevoia de securitate, și mai sus - nevoi sociale (prietenie, dragoste, familie), apot deja ajungem la nevoia de recunoaștere și de auto-actualizare. Privind această piramidă, se poate încerca să se stabilească stadiul de dezvoltare în care se află sociumul, dacă statul reacționează adecvat sau nu la acest lucru.
În ultimele două decenii, o parte semnificativă a societății rusești s-a ridicat pe treptele superioare ale piramidei nevoilor. Într-o măsură mai mare acest lucru se referea la clasa de mijloc, la locuitorii de la orașe, la cetățenii educați, dar tocmai aceștia determină în mare măsură tranziția țării, spre exemplu la modelul modern al economiei. Auto-actualizarea ca cea mai superioară nevoie presupune și realizarea libertăților civile, inclusiv libertatea de exprimare, și participarea la politica și administrarea orașului, a unei regiuni, a țării. Autoritățile nu au fost pregătite să satisfacă o astfel de cerere, concentrându-se pe acele clase pentru care este suficient să rămână la niveluri mai inferioare.
Din această cauză în dezbaterile publice apăreau adeseori dileme artificiale de genul "Ce este mai important – securitatea sau libertățile civice?". Cu alte cuvinte, stadiul de securitate era privit nu ca un stadiu al evoluției societății, ci ca o alegere, o cale care trebuie urmată. Piramida a fost înlocuită cu o răscruce. Logica nerostită a autorităților era că statul cu greu ar putea garanta securitatea dacă ar permite libertatea nelimitată a auto-realizării și auto-actualizării.
Calitatea vieții, mai simplu spus, este determinată tocmai de măsura în care se realizează și cum se realizează nevoile reale ale societății și la toate nivelurile. Este greu să nu observăm că, după începerea operațiunii speciale, s-au schimbat multe în viața cetățenilor Rusiei. De exemplu, în condițiile sancțiunilor, statul trebuie să încerce să garanteze societății nivelul obișnuit de consum material. În toamnă mobilizarea parțială s-a desfășurat pretutindeni în țară, pe teritoriile care s-au alipit la Rusia a fost declarată legea marțială, într-o serie de alte regiuni autoritățile au introdus regimuri de reacție medie și de pregătire sporită. Nu este nevoie să vorbim despre auto-actualizare, inclusiv despre realizarea drepturilor civile sau a libertăților politice, în condițiile create. Însă situația afectează în mod clar și nevoile unor niveluri inferioare.
Atunci când un conflict armat devine o problemă nu doar pentru personalul militar profesionist, ci și pentru familiile obișnuite, legăturile sociale stabilite sunt amenințate. Aceste legături sunt perturbate sau distruse și din cauza plecării persoanelor în străinătate. Dacă 300 de mii de bărbați sunt recrutați în armată, dintre care mulți nu intenționau să ia armele în mână la începutul lunii septembrie, atunci familiile lor au motive să se teamă pentru siguranța rudelor - acest lucru este firesc și nici măcar nu are legătură cu atitudinea față de stat sau operațiuni speciale. Legea marțială și regimurile speciale îi fac pe oameni o dată în plus să se teamă. Multă vreme statul convingea cetățenii că securitatea ar trebui să fie mai sus decât libertățile politice în ierarhia nevoilor. Dar acum este dificil pentru el să satisfacă cererea de securitate chiar și la un nivel obișnuit.
