Plan de Rezerva pentru Consulatele din UK pe fondul Brexit-ului

Autor:

Mirel Prisacaru, Marea Britanie Diaspora

Publicat: 09/07/2016 15:12

Actualizat: 09/07/2016 23:32

Recomandare privind pregătirea unui plan de suplimentare a capacităţii secţiilor Consulare din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pe fondul Brexit-ului

Stimate dle Ministru al Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu,

Dată fiind lipsa unui plan al Direcţiei Relaţii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României cu privire la votul în favoarea ieșirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, va propun să analizaţi elaborarea unui plan de rezervă pentru creşterea capacităţii de procesare a cererilor de servicii consulare in Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Principala favorită la funcţia de Prim Ministru al Regatului Unit, Theresa May a declarat în data de 3 iulie 2016 că cetăţenii români (UE) stabiliţi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord s-ar putea să fie nevoiţi să părăsească ţara, în urma negocierilor de ieşire din Uniunea Europeană.

Nu există nici o asigurare legală oficială ca românii fără rezidenţă permanentă sau cetăţenie britanică să îşi păstră dreptul legal de a trăi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord după ieşirea acestuia din Uniunea Europeana.

Pentru a primi dovada legală că vor putea trăi permanent în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord românii vor aplica în număr mare pentru:

1. Cetăţenie Britanică dacă au trăit în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord mai mult de 6 ani.

2. Cardul de rezidență permanentă dacă au trăit în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord mai mult de 5 ani.

Românii care trăiesc de mai puţin de 5 ani în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord , s-ar putea să aplice în număr mare pentru alte tipuri de carduri de rezidenţă. Este posibil ca în urma negocierilor sa rezulte o decizie prin care doar românii care se află în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord înainte de activarea art. 50 din Tratatul de la Lisabona să poată rămână permanent în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Cetăţenii români trebuie să trimită un document de identitate către Home Office-Ministerul de Interne britanic pentru a obţine un document de rezidenţă sau cetăţenie britanică, iar acel document este de obicei reţinut pentru 3-6 luni. Este de aşteptat ca perioada de procesare a dosarelor de rezidenţă şi reţinere a documentelor de identificare, să crească în condiţiile în care vor exista mult mai multe cereri pentru aceste documente din partea cetăţenilor europeni rezidenţi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

O mare parte dintre cetăţenii români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au doar unul din documentele de identificare sau doar unul valabil (carte de identitate sau paşaport) şi nu doresc ca acest document să le fie reţinut de către Home Office pentru o perioadă cuprinsă între 3-6 luni sau mai mult.

Consider, din analizele făcute în colaborare cu reprezentaţi ai comunităţii româneşti din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord că va exista o creştere a solicitărilor celui de al doilea document de identitate, venite din partea românilor din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord , care doresc să aplice pentru rezidenţă sau cetăţenie britanică, aceştia nedorind să rămână fără unicul document de identificare în această perioada de incertitudine.

În cele 2 săptămâni după referendum s-a înregistrat o creştere masivă a cererilor de informaţii privind cardurile de rezidenţă şi cetăţenie britanică. O singură agenţie care se ocupă de reglementarea statutului legal al românilor în UK, a primit peste 700 de cereri de informare. Aceste persoane se află pentru moment în stadiul în care caută informaţii, dar este de aşteptat ca în următoarea perioadă să isi dorească să inceapă procesarea actelor.

Ţinând cont de aceste motive vă solicit să elaborati un plan de rezervă pentru creşterea capacităţii de procesare a cererilor de servicii consulare în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Am participat la Întâlnirea conducerii Departamentului Consular din cadrul MAE cu membrii comunităţii româneşti din Marea Britanie, in data de 1 iulie, la sediul ICR Londra.

În cadrul acestei întâlniri am fost informat că nu există un plan pentru cresterea capacităţii de procesare a paşapoartelor în consulatul român de la Londra şi în secţia consulară a României din Edinburgh deoarece:

Deocamdată nu se înregistrează o cerere spectaculoasă a numărului de cereri de paşapoarte la Londra.

Consider că acest argument nu este solid, deoarece majoritatea cetăţenilor români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord care doresc să obţină un statut legal ca urmare a referendumului, se află in faza iniţială de căutare a informaţiilor, urmând să înceapă procesarea actelor în perioada următoare.

Votul din cadrul referendumului nu are o valoare legislativă iar deocamdată Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se află încă în Uniunea Europeană.

Pentru a declanşa procesul ieşirii din Uniunea Europeană, Marea Britanie trebuie să depună notificarea intenţiei de părăsire a UE şi după aceea urmează doi ani de negocieri.

Modificarea legislaţiei privind imigraţia nu se poate face peste noapte şi pentru aceasta trebuie schimbate mai multe legi, după ieşirea oficială din UE.

Consider că argumentele 2, 3 şi 4 nu sunt suficient de solide şi majoritatea cetăţenilor romani din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord doresc să obţină un statut/asigurare legală cât mai rapid deoarece:

a. Majoritatea decidenţilor politici din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au anunţat că vor sprijini invocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.

b. Parlamentul European a adoptat o moţiune prin care cere Regatulului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord o ieşire rapidă din cadrul Uniunii Europene şi există prevederi legale care precizează că aceste negocieri pot dura şi mai puţin de 2 ani.

c. Parlamentarii britanici trebuie doar să anuleze nişte legi dacă se ajunge la decizia de restricţionare a accesului cetăţenilor europeni.

d. Mulţi români vor ţine cont şi de experienţele anterioare anului 2014 când cererile lor de reglementare a statutului lor legal in Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au fost în mod repetat respinse, aceştia obţinând o parte din actele necesare doar după câţiva ani. Veţi găsi anexată pentru atenţia dumneavoastră dovadă acestei situaţii.

e. Cetăţenii români au un nivel de încredere scăzut în capacitatea instituţiilor statului român de a le apăra interesele în negocierile ce vor urma, având în vedere că, în urma negocierilor din februarie 2016, Preşedintele României a semnat un acord prin care acceptă ca românii care vor veni în UK să rămână fără protecţie socială. Totodată cetăţenii români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord care trăiesc în această ţară de o perioadă indelungată îşi aduc aminte de tratamentul discriminatoriu pe care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord l-a aplicat cetăţenilor români la intrarea Romaniei în UE şi 7 ani după această dată, perioadă în care statul român nu a reuşit să influenţeze la nivel decizional ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii aplicate cetăţenilor români.

Având în vedere că vor urma negocieri între Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi România consider că ar fi în interesul Romaniei să se poziţioneze intr-o situaţie cât mai avantajoasă, prin facilitarea micşorării numarului de români fără un statut legal. Guvernul Britanic va folosi migranţii români şi alţi migranţi europeni ca moneda de şantaj /schimb, în vederea obţinerii unor concesii de la România /Uniunea Europeana şi cu cât numărul lor va fi mai mic cu atât aceste presiuni vor avea un efect mai puţin negativ asupra României.

Ca urmare a celor expuse mai sus, consider că este necesară realizarea unui Plan de Rezervă pentru Secţia Consulară a Ambasadei României de la Londra, datorita unei capacităţi reduse de adaptare determinate de:

creşterea continuă a numărului de cetăţeni români care au ales Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în ultima perioadă, ca destinaţie;

faptul că aceasta lucrează deja la capacitate maximă în perioada de vară, primind lunar peste 2.000 de cereri de paşapoarte, spre deosebire de lunile ianuarie şi februarie când se primesc mai puţin de 900 de cereri de paşapoarte pe lună;

este cea mai solicitată secţie consulară din Uniunea Europeană.

Un apel la calm şi cumpătare, precum apelul lansat de diferite instituţii ale statului român în contextul Brexit-ului este binevenit, dar personalul Ministerului Afacerilor de Externe nu trebuie să lase impresia că îndeamnă cetăţenii români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la expectativă.

Consider, în calitate de Presedinte Executiv/Prim Vicepreşedinte al Consiliul Românilor de Pretutindeni că Ministerul Afacerilor Exerne al României ar trebui să joace un rol activ în stimularea cetăţenilor români care doresc obţinerea unui document care să le dovedească rezidenţa permanentă sau alta forma de rezidenţă pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Apreciez demararea şi implementarea parţială a platformei www.econsulat.ro şi a aplicaţiei informatice SIMISC, sperând că vor fi operaţionale la capacitate maximă şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cel mai târziu în luna Noiembrie 2016, aşa cum a promis/transmis Radu Florea, directorul Direcţiei Relaţii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.

Conform Legii 299/2007, ‘’onsiliul Românilor de PretutindeniC furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.’’

Cu stima,

Dr Tommy Tomescu, DMD

Presedinte Executiv / Prim Vicepreşedinte al Consiliul Românilor de Pretutindeni

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

Recomandare privind pregătirea unui plan de suplimentare a capacităţii secţiilor Consulare din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pe fondul Brexit-ului

Stimate dle Ministru al Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu,
Dată fiind lipsa unui plan al Direcţiei Relaţii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României cu privire la votul în favoarea ieșirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, va propun să analizaţi elaborarea unui plan de rezervă pentru creşterea capacităţii de procesare a cererilor de servicii consulare in Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.Principala favorită la funcţia de Prim Ministru al Regatului Unit, Theresa May a declarat în data de 3 iulie 2016 că cetăţenii români (UE) stabiliţi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord s-ar putea să fie nevoiţi să părăsească ţara, în urma negocierilor de ieşire din Uniunea Europeană.
Nu există nici o asigurare legală oficială ca românii fără rezidenţă permanentă sau cetăţenie britanică să îşi păstră dreptul legal de a trăi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord după ieşirea acestuia din Uniunea Europeana.
Pentru a primi dovada legală că vor putea trăi permanent în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord românii vor aplica în număr mare pentru:1. Cetăţenie Britanică dacă au trăit în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord mai mult de 6 ani.2. Cardul de rezidență permanentă dacă au trăit în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord mai mult de 5 ani.Românii care trăiesc de mai puţin de 5 ani în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord , s-ar putea să aplice în număr mare pentru alte tipuri de carduri de rezidenţă. Este posibil ca în urma negocierilor sa rezulte o decizie prin care doar românii care se află în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord înainte de activarea art. 50 din Tratatul de la Lisabona să poată rămână permanent în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Cetăţenii români trebuie să trimită un document de identitate către Home Office-Ministerul de Interne britanic pentru a obţine un document de rezidenţă sau cetăţenie britanică, iar acel document este de obicei reţinut pentru 3-6 luni. Este de aşteptat ca perioada de procesare a dosarelor de rezidenţă şi reţinere a documentelor de identificare, să crească în condiţiile în care vor exista mult mai multe cereri pentru aceste documente din partea cetăţenilor europeni rezidenţi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
O mare parte dintre cetăţenii români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au doar unul din documentele de identificare sau doar unul valabil (carte de identitate sau paşaport) şi nu doresc ca acest document să le fie reţinut de către Home Office pentru o perioadă cuprinsă între 3-6 luni sau mai mult.Consider, din analizele făcute în colaborare cu reprezentaţi ai comunităţii româneşti din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord că va exista o creştere a solicitărilor celui de al doilea document de identitate, venite din partea românilor din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord , care doresc să aplice pentru rezidenţă sau cetăţenie britanică, aceştia nedorind să rămână fără unicul document de identificare în această perioada de incertitudine. În cele 2 săptămâni după referendum s-a înregistrat o creştere masivă a cererilor de informaţii privind cardurile de rezidenţă şi cetăţenie britanică. O singură agenţie care se ocupă de reglementarea statutului legal al românilor în UK, a primit peste 700 de cereri de informare. Aceste persoane se află pentru moment în stadiul în care caută informaţii, dar este de aşteptat ca în următoarea perioadă să isi dorească să inceapă procesarea actelor.
Ţinând cont de aceste motive vă solicit să elaborati un plan de rezervă pentru creşterea capacităţii de procesare a cererilor de servicii consulare în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.
Am participat la Întâlnirea conducerii Departamentului Consular din cadrul MAE cu membrii comunităţii româneşti din Marea Britanie, in data de 1 iulie, la sediul ICR Londra.În cadrul acestei întâlniri am fost informat că nu există un plan pentru cresterea capacităţii de procesare a paşapoartelor în consulatul român de la Londra şi în secţia consulară a României din Edinburgh deoarece:
Deocamdată nu se înregistrează o cerere spectaculoasă a numărului de cereri de paşapoarte la Londra.Consider că acest argument nu este solid, deoarece majoritatea cetăţenilor români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord care doresc să obţină un statut legal ca urmare a referendumului, se află in faza iniţială de căutare a informaţiilor, urmând să înceapă procesarea actelor în perioada următoare.
Votul din cadrul referendumului nu are o valoare legislativă iar deocamdată Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se află încă în Uniunea Europeană.Pentru a declanşa procesul ieşirii din Uniunea Europeană, Marea Britanie trebuie să depună notificarea intenţiei de părăsire a UE şi după aceea urmează doi ani de negocieri.Modificarea legislaţiei privind imigraţia nu se poate face peste noapte şi pentru aceasta trebuie schimbate mai multe legi, după ieşirea oficială din UE.Consider că argumentele 2, 3 şi 4 nu sunt suficient de solide şi majoritatea cetăţenilor romani din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord doresc să obţină un statut/asigurare legală cât mai rapid deoarece:a. Majoritatea decidenţilor politici din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au anunţat că vor sprijini invocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.b. Parlamentul European a adoptat o moţiune prin care cere Regatulului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord o ieşire rapidă din cadrul Uniunii Europene şi există prevederi legale care precizează că aceste negocieri pot dura şi mai puţin de 2 ani.c. Parlamentarii britanici trebuie doar să anuleze nişte legi dacă se ajunge la decizia de restricţionare a accesului cetăţenilor europeni.d. Mulţi români vor ţine cont şi de experienţele anterioare anului 2014 când cererile lor de reglementare a statutului lor legal in Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au fost în mod repetat respinse, aceştia obţinând o parte din actele necesare doar după câţiva ani. Veţi găsi anexată pentru atenţia dumneavoastră dovadă acestei situaţii. e. Cetăţenii români au un nivel de încredere scăzut în capacitatea instituţiilor statului român de a le apăra interesele în negocierile ce vor urma, având în vedere că, în urma negocierilor din februarie 2016, Preşedintele României a semnat un acord prin care acceptă ca românii care vor veni în UK să rămână fără protecţie socială. Totodată cetăţenii români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord care trăiesc în această ţară de o perioadă indelungată îşi aduc aminte de tratamentul discriminatoriu pe care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord l-a aplicat cetăţenilor români la intrarea Romaniei în UE şi 7 ani după această dată, perioadă în care statul român nu a reuşit să influenţeze la nivel decizional ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii aplicate cetăţenilor români.
Având în vedere că vor urma negocieri între Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi România consider că ar fi în interesul Romaniei să se poziţioneze intr-o situaţie cât mai avantajoasă, prin facilitarea micşorării numarului de români fără un statut legal. Guvernul Britanic va folosi migranţii români şi alţi migranţi europeni ca moneda de şantaj /schimb, în vederea obţinerii unor concesii de la România /Uniunea Europeana şi cu cât numărul lor va fi mai mic cu atât aceste presiuni vor avea un efect mai puţin negativ asupra României.

Ca urmare a celor expuse mai sus, consider că este necesară realizarea unui Plan de Rezervă pentru Secţia Consulară a Ambasadei României de la Londra, datorita unei capacităţi reduse de adaptare determinate de:
creşterea continuă a numărului de cetăţeni români care au ales Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în ultima perioadă, ca destinaţie;faptul că aceasta lucrează deja la capacitate maximă în perioada de vară, primind lunar peste 2.000 de cereri de paşapoarte, spre deosebire de lunile ianuarie şi februarie când se primesc mai puţin de 900 de cereri de paşapoarte pe lună;este cea mai solicitată secţie consulară din Uniunea Europeană.
Un apel la calm şi cumpătare, precum apelul lansat de diferite instituţii ale statului român în contextul Brexit-ului este binevenit, dar personalul Ministerului Afacerilor de Externe nu trebuie să lase impresia că îndeamnă cetăţenii români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la expectativă.
Consider, în calitate de Presedinte Executiv/Prim Vicepreşedinte al Consiliul Românilor de Pretutindeni că Ministerul Afacerilor Exerne al României ar trebui să joace un rol activ în stimularea cetăţenilor români care doresc obţinerea unui document care să le dovedească rezidenţa permanentă sau alta forma de rezidenţă pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Apreciez demararea şi implementarea parţială a platformei www.econsulat.ro şi a aplicaţiei informatice SIMISC, sperând că vor fi operaţionale la capacitate maximă şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cel mai târziu în luna Noiembrie 2016, aşa cum a promis/transmis Radu Florea, directorul Direcţiei Relaţii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.

Conform Legii 299/2007, ‘’Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.’’

Dr Tommy Tomescu, DMD
Presedinte Executiv / Prim Vicepreşedinte al Consiliul Românilor de Pretutindeni