Noi dezvăluiri ale presei ucrainene sugerează că armata rusă ar pregăti un plan de distrugere totală a orașului Herson, în paralel cu o operațiune ce ar putea declanșa o criză ecologică de proporții în Marea Neagră.
Potrivit Channel 24, un post de televiziune ucrainean cunoscut pentru investigațiile și știrile sale despre război, Rusia nu mai urmărește recucerirea Hersonului prin metode militare convenționale.
În schimb, Moscova ar pregăti distrugerea sistematică a infrastructurii vitale a orașului, o strategie care ar putea provoca consecințe grave nu doar în Ucraina, ci și în state membre NATO, România fiind considerată cea mai expusă.
Hersonul, bombardat fără oprire
De la eliberarea Hersonului, forțele ruse au bombardat orașul aproape neîntrerupt, încercând să forțeze plecarea populației prin teroare. Doar în luna octombrie, apărătorii ucraineni au înregistrat peste nouă mii de atacuri cu drone, un număr care confirmă intensitatea presiunii militare.
În paralel, un grup de hackeri ucraineni afirmă că a interceptat un ordin de luptă din corespondența unui maior al Diviziei 98 Aeropurtate, document ce ar demonstra că Rusia pregătește operațiuni la scară largă, nu doar împotriva armatei ucrainene, ci și împotriva civililor.
Conform acestor informații, unitatea din care face parte ofițerul implicat ar fi fost repoziționată pe malul stâng al Niprului datorită experienței sale în distrugerea completă a localităților, dobândită în bătăliile de la Bahmut și din Donbas. Planul menționat în document ar prevede o încercare de traversare a fluviului spre microdistrictul Korabel, operațiune asociată cu lovituri tot mai frecvente asupra centralelor electrice și stațiilor de tratare a apei din oraș.
Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului consideră că Rusia nu deține resurse suficiente pentru a prelua controlul asupra Hersonului, însă este capabilă să provoace un colaps al întregii infrastructuri urbane.
Infrastructura orașului, în pragul colapsului total
În cazul în care rețeaua electrică ar ceda, stațiile de pompare nu ar mai putea funcționa, ceea ce ar întrerupe alimentarea cu apă potabilă și ar bloca activitatea spitalelor, în timp ce canalizarea ar începe să cedeze în doar câteva ore. O eventuală distrugere a stației de epurare de la Komyshany ar duce la deversarea directă în Nipru a unor volume uriașe de ape netratate, încărcate cu agenți patogeni, metale grele și substanțe organice puternic poluante.
Consecințele nu s-ar opri la nivelul Ucrainei. Proximitatea Hersonului față de Marea Neagră face ca orice contaminare masivă să ajungă rapid în apele maritime, unde curenții transportă poluanții mai ales spre zona de vest a bazinului. Oamenii de știință avertizează că ecosistemul este și așa fragilizat după distrugerea barajului Kahovka, iar o nouă undă de toxine ar putea declanșa înflorirea accelerată a algelor nocive și o diminuare drastică a populațiilor de midii și pești, cu efecte pe termen lung.
România, cea mai expusă țară NATO la efectele contaminării
România ar fi prima țară expusă valului de poluare, având în vedere atât poziționarea Deltei Dunării, cât și influența curenților marini care aduc apele dinspre coastele ucrainene. Specialiștii estimează că specii precum chefalul, plătica sau guvidul, care migrează frecvent din zona ucraineană, ar putea deveni improprii consumului din cauza acumulării de metale grele.
Industria pescuitului românesc ar risca pierderi de zeci de milioane de euro anual, iar litoralul de la Constanța până la Mangalia s-ar putea confrunta cu infestări de alge toxice care ar afecta grav turismul.
Un alt sector vulnerabil este creșterea midiilor în zona Deltei, unde producția ar putea fi distrusă complet dacă nivelul de toxine din apă va crește.
Comentează