PSD pregătește o reorganizare administrativ-teritorială mult mai amplă decât comasarea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, prevăzută inițial în programul de guvernare. Europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru constituit la nivelul partidului, a anunțat luni, 9 noiembrie, că sunt analizate scenarii care vizează aproximativ 1.600-1.700 de unități administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea desființării a 700-900 de primării, comasarea unor orașe și transformarea altora în comune. Reforma ar putea determina dispariția a 15.000-18.000 de funcții de aleși locali, începând cu alegerile din 2028.
Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută după ședința Biroului Permanent Național al PSD. Dragoș Benea a prezentat cele șase criterii pe baza cărora ar urma să fie stabilite localitățile care trebuie reorganizate, calendarul reformei și mecanismul prin care Guvernul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament.
Europarlamentarul a subliniat că proiectul se află încă într-o fază incipientă, dar că PSD intenționează să depășească varianta limitată la comasarea voluntară a comunelor foarte mici. Documentul ar urma să fie finalizat până în martie 2027, iar modificările administrative să producă efecte după încheierea actualelor mandate ale primarilor, în 2028.
Benea: „Mai puține primării, mai puțini primari, viceprimari și consilieri locali”
Dragoș Benea a explicat că reorganizarea urmărește reducerea cheltuielilor administrative, creșterea capacității primăriilor de a atrage fonduri și diminuarea diferențelor de dezvoltare dintre comunități.
„Se împlinesc două săptămâni de când am fost nominalizat de conducerea partidului să coordonez un grup de lucru pentru un document care vizează reforma administrativ-teritorială a României. Este bine de știut că grupul de lucru se află la început de drum, ca activitate propriu-zisă, dar îmi place să cred că rezultatul acestui efort al grupului de lucru va depăși barierele, limitele, la ceea ce PSD s-a angajat deja prin programul de guvernare, și anume comasarea voluntară a comunelor cu o populație de până la 1.500 de locuitori”, a declarat Benea.
Acesta a precizat că reforma va presupune costuri politice, inclusiv pentru PSD, dar a susținut că beneficiarii ar trebui să fie cetățenii.
„Din capul locului, vă spun că reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cel puțin PSD-ul, suntem pregătiți să îl asumăm. Eu cred că presupune mai mulți perdanți politici, dar această reformă, această reorganizare are un singur câștigător detașat, și anume cetățenii României”, a afirmat europarlamentarul.
El a explicat că efectele reformei ar trebui să fie vizibile atât în bugetele locale, cât și în calitatea serviciilor oferite populației.
„Trebuie să răspundem așteptărilor oamenilor, să avem un aparat administrativ mai suplu, cu mai puține primării, cu mai puțini primari, cu mai puțini viceprimari, cu mai puțini consilieri locali, cu mai puține cheltuieli de funcționare, deci o povară substanțial redusă pe umerii cetățenilor din acele localități”, a declarat Benea.
Potrivit acestuia, primăriile rezultate în urma comasărilor ar putea avea o capacitate administrativă mai mare, devenind eligibile pentru finanțări europene sau naționale pe care, în actuala organizare, nu le-ar putea accesa.
„Și, poate cel mai important, vom reuși să diminuăm decalajele ce separă localitățile dezvoltate de cele mai puțin dezvoltate”, a adăugat liderul PSD.
Pragul ar putea crește de la 1.500 la 3.000 sau chiar 4.000 de locuitori. Până la 900 de primării ar putea dispărea
Una dintre cele mai importante noutăți anunțate de Dragoș Benea este extinderea reorganizării dincolo de cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, vizate de proiectul Ministerului Dezvoltării.
Europarlamentarul a explicat că grupul de lucru analizează un prag de referință de 3.000 de locuitori, fără să excludă simulări care să ajungă la 4.000.
„Dacă luăm ca prag 3.000, vorbim de aproximativ 1.600 de primării ce sunt vizate de această matrice și de această reorganizare administrativ-teritorială. Sigur, nu înseamnă că dispar toate 1.600. Poate să fie 700, 800, 900, în funcție de ce va rezulta din analiza acelor comitete județene”, a explicat Benea.
Întrebat de ce consideră necesară extinderea reformei, acesta a susținut că simpla comasare a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori nu ar reprezenta o schimbare suficient de importantă.
„Lucrăm cu mai multe simulări, poate și cu 4.000. Eu am precizat: nu cred într-o reformă, nu cred că asta așteaptă cetățenii, o reformă administrativ-teritorială care vizează doar 400 și un pic de UAT-uri. Ea trebuie puțin mai amplă”, a afirmat europarlamentarul.
Benea a insistat că România are nevoie de o reorganizare coerentă, care să nu fie reluată periodic, cu modificări succesive.
„Nu putem pretinde că doar comasând 400 de comune, voluntar sau involuntar, cele cu populație sub 1.500 de locuitori, am realizat o reformă. Pe de altă parte, nu poți veni an de an cu acest subiect al reorganizării administrative. Anul ăsta, 400, la anul, încă 200, peste doi ani, alte 400. Ar fi o probă de neseriozitate în fața cetățenilor acestei țări”, a declarat el.
În privința comunelor care se vor încadra în criteriile viitoarei reorganizări, Benea a arătat că obiectivul ar fi integrarea lor în unități administrative mai mari, inclusiv prin unirea a două, trei sau patru comune.
Întrebat dacă ar putea rămâne comune sub pragul stabilit, acesta a răspuns: „Așa ar fi de dorit și cred că acolo ne va duce matricea sustenabilității, pentru că acolo ponderea populației, a demografiei, va fi foarte importantă.”
Cu toate acestea, europarlamentarul a subliniat că nu există încă o listă a primăriilor care vor dispărea și nici un număr definitiv al acestora.
Și orașele ar putea fi comasate sau transformate în comune. Se va discuta inclusiv despre județe
Dragoș Benea a atras atenția că peste 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul de 10.000 de locuitori prevăzut de legislație pentru localitățile urbane, deși continuă să funcționeze cu administrații de nivel orășenesc.
„Peste 55% dintre orașe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administrație de oraș. Ele, practic, sunt comune”, a afirmat liderul PSD.
Întrebat dacă proiectul ar putea presupune comasarea unor orașe sau transformarea acestora în comune, Benea a confirmat că ambele variante sunt luate în calcul.
„Da, cu siguranță, orașe care nu mai au populație de a fi orașe, dar au o populație care le califică pentru comune să devină comune”, a declarat europarlamentarul.
Acesta a invocat inclusiv un posibil scenariu de reunire a unor localități urbane din județul Bacău, în zona Târgu Ocna, dar a precizat că asemenea variante urmează să fie analizate.
Întrebat dacă reorganizarea ar putea viza și județele, liderul social-democrat nu a exclus această posibilitate.
„La județe va fi și această discuție legată de județe”, a răspuns Benea, fără să ofere detalii despre o eventuală reducere a numărului actual de județe.
În prezent, criteriile minimale de definire a localităților urbane sunt prevăzute în Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, care stabilește, printre altele, indicatorul de 10.000 de locuitori pentru orașe. Scăderea populației sub acest nivel nu determină însă automat pierderea statutului administrativ.
Cele șase criterii pe baza cărora vor fi stabilite localitățile care se comasează
Dragoș Benea a prezentat și mecanismul tehnic pe care grupul de lucru intenționează să îl folosească pentru reorganizarea administrativă.
Acesta presupune constituirea unei „matrice a sustenabilității administrative”, un sistem de evaluare prin care fiecare unitate administrativ-teritorială va primi un punctaj în funcție de mai mulți indicatori obiectivi.
„Am avut discuții exploratorii în aceste două săptămâni. Repet, subliniez, suntem într-o fază incipientă, acest grup de lucru, și am identificat câteva criterii măsurabile, insist pe acest lucru, măsurabile obiectiv și concret, pe baza cărora să putem fundamenta o matrice a sustenabilității administrative”, a explicat Benea.
El a precizat că partea tehnică a mecanismului de punctare va fi asigurată de specialiștii Ministerului Dezvoltării.
Cele șase criterii prezentate de europarlamentar sunt:
1. Populația și demografia. Vor fi analizate numărul locuitorilor și evoluția demografică a fiecărei localități, pentru a determina dimensiunea comunității și perspectivele sale de dezvoltare.
2. Sustenabilitatea economică. Vor fi comparate veniturile proprii ale fiecărei primării cu cheltuielile sale anuale. De asemenea, se va analiza gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale.
3. Capacitatea administrativă. Vor fi evaluate competențele și activitățile administrației locale în domenii precum urbanismul, achizițiile publice, resursele umane, asistența socială și digitalizarea. Un rol important îl vor avea investițiile realizate, fondurile europene sau naționale atrase și proiectele efectiv implementate.
4. Conectivitatea. Se vor analiza distanțele dintre localități și principalele căi de transport, inclusiv autostrăzi, drumuri naționale, expres și județene, precum și accesul către spitale, servicii de ambulanță, pompieri, structuri de ordine publică și aeroporturi.
5. Accesibilitatea. Vor fi evaluate serviciile de bază disponibile populației, inclusiv numărul școlilor, dispensarelor, medicilor la mia de locuitori, creșelor și grădinițelor, dar și apropierea serviciilor administrative de cetățeni.
6. Serviciile publice locale. Se vor analiza alimentarea cu apă, canalizarea, rețelele de gaze, iluminatul public, transportul în comun și celelalte servicii edilitare existente la nivelul comunităților.
„Această matrice va presupune un algoritm de punctare pornind de la criteriile menționate, care va arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ și care trebuie să fie reorganizate și comasate”, a precizat liderul PSD.
Benea a explicat că indicatorii vor putea fi adaptați și completați în cursul elaborării proiectului.
Comunele din Apuseni și Delta Dunării vor fi analizate separat, în funcție de accesibilitate
Una dintre problemele ridicate în conferința de presă a vizat situația comunelor montane sau izolate, unde localitățile pot avea populații reduse, dar distanțe foarte mari între ele.
Întrebat dacă asemenea comune vor fi exceptate de la comasare, Benea a refuzat să ofere o garanție, arătând că fiecare situație trebuie evaluată în funcție de criteriile stabilite.
„Nu, nu, nu am spus că o să rămână. Asta este analiza. Probabil Munții Apuseni, vă referiți, sau Delta Dunării, sunt cazurile astea. Analiza grupurilor de lucru pe baza acestor criterii pe care le lansăm astăzi în premieră”, a răspuns el.
Europarlamentarul a precizat că deciziile concrete trebuie să țină cont de realitățile locale și de datele disponibile.
„Nu pot eu să anticipez scenarii pe care le analizează oamenii locului de acolo. Eu doar am pus, alături de colegii mei, în aceste două săptămâni exploratorii, repet, am identificat șase criterii concrete, perfect scalabile. Să lucrăm totuși cu date certe”, a declarat Benea.
Ce se întâmplă cu satele și buletinele cetățenilor după comasare
Dragoș Benea a insistat că reorganizarea administrativ-teritorială nu va presupune dispariția fizică a satelor sau a comunităților existente.
Acesta a afirmat că proiectul urmărește păstrarea actualei arhitecturi administrative prevăzute în Constituție, dar cu reducerea numărului instituțiilor administrative.
„Foarte important, și țin să subliniez, că rădăcina noastră, a statului românesc, nu dispare, nu se desființează. De altfel, vom păstra, subliniez, vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție, și anume sate, comune, orașe, municipii și județe. Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective”, a explicat europarlamentarul.
Benea a comparat reorganizarea primăriilor cu procesul de comasare a unităților de învățământ, în care unele școli au pierdut personalitatea juridică, fără să fie închise efectiv.
„Elevii tot acolo merg, tot la respectivele școli, dar au dispărut funcții de directori, de directori adjuncți, de contabili, șefi, consilii de administrație și alte tipuri de cheltuieli”, a arătat acesta.
În privința denumirilor localităților, Benea a precizat că satele nu își vor schimba numele, însă în cazul comunelor vor exista modificări administrative.
Totodată, PSD ia în calcul o perioadă de tranziție în care cetățenii afectați de reorganizare să își poată schimba gratuit documentele de identitate, costurile urmând să fie suportate de stat.
„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul. Satul nu își va schimba denumirea. Dar comuna, da”, a declarat Benea.
Între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea dispărea după alegerile din 2028
Reforma ar urma să genereze și o reducere importantă a numărului de funcții politice din administrația locală.
Dragoș Benea a estimat că între 15.000 și 18.000 de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea să nu mai ocupe asemenea funcții după alegerile din 2028.
„Mi-aș fi dorit să vă dau o cifră cât mai exactă. Permiteți-mi ca la următoarea întâlnire să venim și cu cifre. Pot să vă spun, așa, ca cifră, undeva între 15.000 și 18.000 de aleși locali care s-ar putea să nu mai fie din 2028 încolo: consilieri, primari, viceprimari”, a afirmat europarlamentarul.
El a explicat că reducerea numărului de administrații va determina și eliminarea unor cheltuieli de funcționare și mentenanță.
Totuși, Benea a recunoscut că grupul de lucru nu dispune, deocamdată, de o estimare financiară a economiilor care ar putea fi realizate.
„Sunt cheltuieli de funcționare, cheltuieli de mentenanță care nu vor mai fi, dar sunt calcule complicate, unde chiar trebuie să folosim baze de date publice ca să putem avansa o cifră cât mai corectă”, a precizat liderul PSD.
Comitete județene de reorganizare, coordonate în jurul prefecturilor
Pentru pregătirea efectivă a reformei, PSD propune constituirea unor comitete județene de reorganizare administrativ-teritorială.
Acestea ar urma să fie organizate în jurul instituțiilor prefectului și să includă reprezentanți ai consiliilor județene, oficiilor de cadastru, direcțiilor județene de statistică, inspectoratelor școlare, poliției și direcțiilor agricole.
„Aceste comitete județene vor asigura consultarea autorităților administrației publice locale și, pe baza principiilor și criteriilor pe care le-am menționat mai înainte, vor transmite propunerea de reorganizare administrativă la nivelul fiecărui județ către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării”, a explicat Benea.
Potrivit acestuia, proiectul va necesita implicarea mai multor ministere, inclusiv a Ministerului Justiției, deoarece reorganizarea presupune modificarea și corelarea unui număr important de acte normative.
„Sunt mai multe ministere, vor fi mai multe ministere implicate în acest proces, evident, și Ministerul Justiției, pentru că vor trebui coroborate foarte multe acte normative, legi modificate, legi puse în acord. Este și ministrul Justiției în acest grup de lucru”, a precizat europarlamentarul.
Benea a subliniat că procesul nu este coordonat exclusiv de Ministerul Dezvoltării, fiind necesară colaborarea acestuia cu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției.
PSD folosește inclusiv inteligența artificială pentru pregătirea reformei
O altă noutate anunțată de Dragoș Benea privește utilizarea unor instrumente de inteligență artificială pentru prelucrarea volumului mare de informații necesar reorganizării.
„Vă spun foarte clar că lucrăm inclusiv cu tool-uri complexe de inteligență artificială, pentru că avem de corelat și coroborat în cadrul procesului volume foarte mari, impresionante, aș zice, de date, date diferite din baze de date diferite, baze de date, evident, publice”, a declarat europarlamentarul.
Benea a susținut că digitalizarea administrației reprezintă unul dintre argumentele pentru schimbarea actualei organizări teritoriale, stabilite în 1968.
„Trendul digitalizării administrației publice locale din România este ireversibil și eu îmi doresc să fie cât mai accelerat, iar asta este o veste bună pentru acest demers, cel al reorganizării, și o veste proastă pentru cei care vor apela la fel de fel de manipulări, intoxicări și fake news-uri pentru a speria oamenii și, finalmente, pentru a bloca acest proces”, a afirmat acesta.
Europarlamentarul a mai precizat că, pentru evaluarea populației localităților, susține utilizarea datelor privind populația rezidentă publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025, în locul raportării exclusiv la ultimul recensământ.
„Aș vrea să ne raportăm la populația rezidentă de la INS din ultimul an disponibil, 2025. Deci populația, nu pe recensământ. Eu sunt suporterul populației rezidente”, a spus Benea.
Reforma trebuie finalizată până în martie 2027, dar primarii rămân în funcție până în 2028
În privința calendarului, Dragoș Benea a precizat că grupul de lucru urmărește finalizarea documentului în martie 2027, astfel încât Guvernul să poată pregăti procedura legislativă înainte de alegerile locale din 2028.
„Este evident că e o cursă contra cronometru, care ne propunem să se încheie undeva în luna martie. Atenție! Fac o precizare importantă: în viziunea acestui grup de lucru, primarii trebuie să-și încheie acest mandat în 2028. Deci nu trebuie să existe temeri pe acest subiect”, a declarat Benea.
Acesta a invocat două motive pentru accelerarea procesului: apropierea alegerilor locale din 2028 și începutul viitorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034.
„Există doi factori de presiune: anul electoral 2028, știți că aceste modificări trebuie să fie făcute cu un an înainte de data alegerilor, și, de ce nu, startul competiției pe fonduri europene, cadrul financiar multianual, unde UAT-urile trebuie să fie cât mai bine pregătite”, a explicat liderul PSD.
În opinia sa, reforma este necesară și din cauza modificării priorităților de finanțare la nivel european.
„Coeziunea și agricultura au fost puse puțin în competiție. Europa a schimbat placa, dacă pot să spun așa, finanțând cu prioritate inovarea, armamentul, tehnologia”, a susținut Benea.
El a avertizat că localitățile foarte mici ar putea întâmpina dificultăți suplimentare în accesarea fondurilor europene, deoarece numărul beneficiarilor are o pondere importantă în analizele cost-beneficiu ale proiectelor.
Două proiecte de reformă, derulate în paralel. Benea are rezerve față de comasarea voluntară
Dragoș Benea a explicat și relația dintre proiectul său și reforma deja anunțată de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica.
Ministerul Dezvoltării pregătește comasarea localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, inițial printr-o etapă voluntară, care ar urma să se încheie la 1 martie 2027, și ulterior printr-o etapă obligatorie.
În schimb, grupul coordonat de Benea intenționează să elaboreze o reorganizare mai extinsă, bazată pe criterii obiective, care să includă și comunele cu populații mai mari, precum și orașele.
„Vorbim de două. Eu am început această conferință de presă spunându-vă că eu coordonez un grup de lucru care își propune să depășească barierele a ceea ce implementează domnul Alexandru Stoica la Ministerul Dezvoltării, comasarea voluntară la localitățile până în 1.500 de locuitori. Noi, acest grup de lucru, vrem să trecem dincolo de aceste bariere”, a explicat Benea.
Întrebat dacă cele două reforme se vor derula în paralel, acesta a răspuns: „Paralelă până la un punct, dar cu siguranță mai amplă.”
Benea a recunoscut că are rezerve față de eficiența comasărilor voluntare, considerând că puțini primari vor accepta să renunțe din proprie inițiativă la funcții și la autonomia administrativă a comunelor.
„Am rezervele mele, că nu, nu voluntar. Nu cred că vor fi foarte multe comunități care doresc să comaseze voluntar. Ceea ce încercăm prin acest grup de lucru (...) nu vorbește de voluntar, vorbește de niște criterii care ne vor indica acele comunități care sunt recomandabil a fi duse la comasare”, a declarat acesta.
În același timp, Benea a precizat că proiectul Ministerului Dezvoltării poate reprezenta un exercițiu util pentru evaluarea disponibilității comunităților de a accepta reorganizarea.
Ar putea fi eliminate referendumurile locale? Problema juridică a reformei
Una dintre întrebările importante adresate europarlamentarului a vizat necesitatea organizării referendumurilor locale pentru comasarea comunelor și orașelor.
Benea a apreciat că, dacă reforma va păstra actualele categorii administrative prevăzute în Constituție, nu ar trebui să fie necesară organizarea a mii de referendumuri locale.
„Dacă nu umblăm la actuala arhitectură administrativă, deci nu intrăm în conflict cu Constituția, nu văd să ajungem la referendumuri locale, la mii de referendumuri locale, nu cred”, a declarat europarlamentarul.
Acesta a subliniat că proiectul pe care îl coordonează este diferit de comasarea voluntară pregătită de Ministerul Dezvoltării.
„Eu nu vorbesc de comasare voluntară și nu vorbesc de până la 1.000–1.500, vorbesc de ceva în jurul cifrei de 3.000. Voluntar înseamnă să vină doi primari de mână sau trei sau patru la dânsul și să înceapă discuțiile. Aici vorbim de altceva. Vorbim de niște indicatori care vor fi introduși în această matrice a sustenabilității și care trebuie să ne dea direcția în acest proces”, a explicat Benea.
Articolul 13 alineatul (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede că proiectele legislative care modifică limitele teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului numai după consultarea prealabilă a cetățenilor prin referendum local, organizarea acestuia fiind obligatorie.
Prin urmare, păstrarea categoriilor administrative prevăzute de Constituție nu elimină, prin ea însăși, obligația legală a consultării populației. Modalitatea în care PSD intenționează să rezolve această problemă urmează să fie clarificată prin proiectul legislativ și prin analiza de constituționalitate.
Benea a precizat că documentul final va fi transmis premierului după consultările interne din PSD și după evaluările realizate în județe.
Benea admite că vor exista primari care se vor opune: „Toate partidele au de pierdut”
Europarlamentarul a recunoscut că reforma va întâmpina rezistență din partea aleșilor locali, inclusiv în interiorul PSD.
„Sunt convins că se vor opune. Eu am spus că singurul câștigător detașat sunt cetățenii României. Restul, toate partidele, toate partidele au de pierdut. Poate PSD-ul, cel mai mult, cei mai mulți aleși locali pierde, dar și PNL-ul, și UDMR-ul, și USR-ul vor pierde, vor avea costuri politice ca urmare a acestui demers”, a afirmat Benea.
Acesta a subliniat că se așteaptă la opoziție inclusiv din partea unor colegi de partid.
„Nu sunt atât de naiv să nu mă gândesc că va fi o rezistență internă în toate partidele, inclusiv în Partidul Social Democrat”, a declarat liderul PSD Bacău.
Întrebat dacă administrațiile care refuză comasarea vor fi sancționate, Benea a precizat că nu sunt avute în vedere sancțiuni propriu-zise.
„Nu sancțiuni în sensul propriu. Cea mai mare sancțiune este în raport cu cetățenii acelei comunități. Unii primari trebuie să constate că pur și simplu nu reușesc să asigure nici cheltuielile de funcționare cu acea primărie, nu pot cofinanța proiecte europene și, finalmente, vor condamna acea comunitate la sărăcie, la subdezvoltare”, a afirmat acesta.
În privința colaborării cu alte formațiuni parlamentare, Benea a spus că PSD nu a ajuns încă în etapa consultărilor politice, dar nu exclude asemenea discuții.
Întrebat inclusiv despre criticile formulate de reprezentanți ai UDMR, care au caracterizat drept nedemocratică perspectiva unor comasări impuse, europarlamentarul a respins această interpretare.
„Nu am ajuns la această etapă. Nu exclud așa ceva, în măsura în care vor încerca să participe la această reorganizare administrativ-teritorială. Evident că noi suntem deschiși. Nu știu ce e nedemocratic în a reorganiza ceea ce s-a pus pe hârtie acum 58 de ani”, a declarat Benea.
PSD vrea angajarea răspunderii Guvernului pentru cea mai importantă reorganizare din ultimele decenii
Dragoș Benea a explicat că obiectivul grupului de lucru este elaborarea unui document amplu de reorganizare administrativ-teritorială, care să poată sta la baza angajării răspunderii Guvernului Luca Niculescu în Parlament.
„Un alt obiectiv al acestui demers, după parcurgerea tuturor acestor etape, este să generăm primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust și care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului”, a afirmat acesta.
Reorganizarea din 1968, realizată prin Legea nr. 2/1968, a stabilit structura administrativă de bază a României, organizată în județe, orașe și comune. Ulterior, au existat modificări punctuale ale limitelor teritoriale și ale statutului unor localități, fără o reorganizare generală comparabilă.
Constituția actuală prevede, la articolul 3, că teritoriul României este organizat administrativ în comune, orașe și județe, unele orașe putând fi declarate municipii.
Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de articolul 114 din Constituție. Proiectul prezentat Parlamentului poate fi considerat adoptat dacă Guvernul nu este demis printr-o moțiune de cenzură depusă și votată în condițiile constituționale, fără ca această procedură să înlăture posibilitatea controlului de constituționalitate.
Benea a încheiat prezentarea susținând că reorganizarea este necesară în condițiile schimbărilor demografice, economice și tehnologice produse în ultimele decenii.
„Trebuie să fim de acord cu toții că, din 1968 și până astăzi, lumea s-a schimbat enorm la nivel de comunicații, la nivel de comunicare, la nivel de căi de comunicații, iar azi este foarte ușor, digitalizând, evident, administrația locală, să conectezi comunități și județe care înainte păreau imposibil de conectat”, a declarat europarlamentarul.
„Costul inacțiunii este mult mai mare decât mulțumirea de sine și rămânerea într-o păguboasă zonă de confort”, a conchis Dragoș Benea.
