Primăria Capitalei a supus dezbaterii publice, până pe 13 septembrie, Strategia privind susținerea voluntariatului seniorilor în municipiul București și planul aferent de implementare pentru perioada 2017 - 2021. "Voluntariatul în România continuă să fie o activitate slab dezvoltată, în special atunci când vorbim despre voluntariatul persoanelor vârstnice. Dacă tinerii au început să vadă în voluntariat o oportunitate de dezvoltare personală și profesională, beneficiile voluntariatului practicat de persoanele în vârstă sunt încă puțin înțelese atât de către instituții, cât și de seniori. (...) Numeroase studii au arătat că voluntariatul la vârste înaintate contribuie la o stare de sănătate, fizică și emoțională, mai bună, stimulează creierul și contribuie la menținerea funcțiilor cognitive. Pe de altă parte, instituțiile și noile generații au numai de câștigat din această colaborare, datorită cunoștințelor și experienței profesionale ale vârstnicilor", prevede strategia.
Conform recensământului din 2011, în București, numărul persoanelor vârstnice, situate între grupele 50 — 85 de ani și peste, era de mai mare de 660.000, dintre care aproximativ 275.000 de bărbați. În România, majoritatea voluntarilor vârstnici se implică în îngrijirea nepoților (aproximativ 26%) sau a unor rude ori persoane în vârstă (aproximativ 10%). Doar 2,6% dintre aceștia sunt implicați în activități voluntare, în accepțiunea obișnuită a termenului.
Potrivit strategiei, în toate țările europene persoanele vârstnice reprezintă una din resursele cele mai importante de voluntari la nivel național, cu procente care variază, în medie, între 10 — 30% din numărul total de voluntari. "În România, numai 2,6% din seniori se implică în activități de voluntariat, deși un procent mult mai numeros este conectat social și este activ, fie în activități cu caracter profesional sau agricol, fie în îngrijirea nepoților sau a rudelor mai în vârstă", se arată în document.
Pe de altă parte, se menționează că în România este de așteptat ca ponderea populației de 65 de ani și peste să se dubleze de la 15 la 30 de procente până în anul 2060. Implementarea strategiei va fi realizată de un consiliu consultativ, format din reprezentanți ai DGASMB, DGASPC-urilor de sector, din reprezentanți ai Asociației Habilitas-CRFP și ai altor ONG-uri. Strategia conține și un plan operațional, cu termene de implementare a diferitelor obiective. Printre acestea figurează: organizarea unor campanii periodice de informare și sensibilizare cu privire la rolul voluntariatului în rândul pensionarilor; realizarea unui buletin informativ privind programul de voluntariat al seniorilor; organizarea unor centre locale de voluntariat ale seniorilor la nivelul Capitalei și al sectoarelor; organizarea sesiunilor periodice de actualizare a informațiilor și cunoștințelor necesare seniorilor pentru derularea activității de voluntariat; dezvoltarea unui mecanism de recompensare a seniorilor care derulează activități deosebite sau cu rezultate notabile; implicarea voluntarilor în acțiunile locale de evaluare a nevoilor sociale (la nivelul primăriilor, școlilor, bisericii, instituțiilor cu caracter sanitar sau social).
Conform unor chestionare, activitățile în care seniorii se consideră utili sunt legate în special de susținerea unor servicii sociale în comunitate, acolo unde personalul este insuficient ca număr sau pregătire; strângerea de fonduri; activități legate de protecția mediului, din domeniile social, cultural, tehnic, administrativ, sănătate și educațional. Timpul mediu disponibil este apreciat de către seniorii chestionați la 3 — 4 ore pe zi, de 2 — 3 ori pe săptămână. "Scopul strategiei este de a reduce îmbătrânirea fizică prematură și de a încuraja populația vârstnică să lucreze mai mult timp, de a continua să-și aducă contribuția prin activități civice și politice mai mult timp după pensionare și să aibă o viață independentă chiar și la vârste mai înaintate", prevede sursa citată, conform Agerpres.
În document se mai arată că în România o reducere semnificativă a numărului de persoane angajate oficial începe de la vârsta de 50 — 54 de ani. În acest interval, 20% dintre femei și 17% dintre bărbați sunt deja pensionați, majoritatea prin programul de invaliditate, de obicei asumându-și statutul de pensionar permanent. Între vârstele de 55 și 59 de ani, cu până la cinci ani înainte de vârsta legală de pensionare, există deja 2,5 femei pensionare pentru fiecare femeie angajată. În mod similar, între vârstele de 60 și 64 de ani, cu până la cinci ani înainte de vârsta legală de pensionare pentru bărbați, există deja 4,5 bărbați pensionari pentru fiecare bărbat angajat.
Strategia se bazează pe un concept-paper de politică publică elaborat în cadrul proiectului-pilot "Seniorii — Resurse în comunitate: voluntariat la vârsta a treia", implementat în perioada 1 aprilie 2015 — 30 aprilie 2016 de către Asociația Habilitas — Centru de resurse și formare profesională în parteneriat cu CBNRM Networking (Norvegia) și finanțat prin Granturile SEE 2009 — 2014, în cadrul Fondului ONG. În cadrul proiectului a avut loc un program de formare în domeniul voluntariatului pentru 75 de seniori din București care au activat apoi ca voluntari în 15 instituții sociale.
Comentează