DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

PNL a trecut deja la împărțirea FUNCȚIILOR. Cine ia Senatul și cine vrea Camera Deputaților

blackbirdesolutions.com
negocieri

În PNL se pune carul înaintea boilor şi deja se fac împărţeli de funcţii în viitorul parlament înainte ca  scrutinul pentru parlamentare să aibă loc. Luaţi de val, dar nu şi de sondajele care îi dau pe locul doi, liberalii  visează  La crearea unei majorităţi parlamentare, alături de USR şi UDMR care să le pună pe tavă şefiile celor două Camere. Dacă la Senat, unicul pretendent împins  în faţă  este chiar preşedintele Alina Gorghiu, la Cameră se anunţă inflaţie de aspiranţi, toţi din zona vechiului PDL.

Vezi și: STENOGRAMA care îl ÎNFUNDĂ pe Dacian Cioloș/ DOCUMENT

Cu gândul la majoritatea parlamentară ce ar trebuisă se coaguleze în jurul lui Dacian Cioloş, liderii liberali fac şi desfac scenarii în care unii din ei vor ocupa funcţii la vârful conducerilor celor două Camere ale Parlamentului. Aşa cum a procedat şi înainte de stabilirea candidaturilor eligibile pentru parlamentare, Gorghiu l-a folosit încă o dată pe liderul PNL Timiş, Nicolae Robu, pe post de  herald ale propriilor intenţii de mărire. 

''Cred că Alina Gorghiu va trebui să fie viitorul preşedinte al Senatului României. (...). Eu nu am împărţit nicio funcţie, am spus doar că după părerea mea Alina Gorghiu are toate atuurile să fie viitorul preşedinte al Senatului României'',  afirma Nicolae Robu  acum câteva zile, explicând cum Alina Gorghiu este preşedinta partidului ''în jurul căruia se va forma viitoarea majoritate parlamentară şi care pe cale de consecinţă va da viitorul guvern''.

În interiorul PNL, deja s-a făcut împărţeala în cazul în care această majoritate mult invocată va deveni realitate şi nu doar un simplu calcul pe hârtie. Potrivit unor surse din conducere, deja s-a bătut  în cuie ca şefia Senatului să revină vechiului PNL şi să fie nominalizată Alina Gorghiu, în timp ce, pentru aceeaşi funcţie de la Camera Deputaţilor, foştii democrat-liberali ar trebui să găsească în rândurile lor omul potrivit.

Vezi și: Rareș Bogdan JURĂ RĂZBUNARE: 'După slujba de înmormântare începem RĂZBOIUL'

Numai că acest scenariu a declanşat  o adevărată cursă între foştii democrat-liberali. Potrivit surselor citate, nu mai puţin de cinci fruntaşi liberali din această tabără  vor să devină viitorul preşedinte al Cameree.  Printre  ei, actualul prim-vicepreşedinte Adriana Săftoiu care, deşi  este cap de listă la nivelul PNL Bucureşti pentru această Cameră la viitoarele parlamentare, s-a reactivat abia în acest  zile. Sursele citate ne-au explicat că promovarea de către Săftoiu a noului plan de reformă al Parlamentului face parte din strategia sa de a-şi netezi în interiorul partidului drumul spre această funcţie. Săftoiu nu se bucură însă nici de susţinere, nici de popularitate în rândurile liberale, în special printre actualii parlamentari, şi este de aşteptat să se confrunte cu o opoziţie acerbă  din partea propriilor colegi de partid, dacă după alegeri, se formează majoritatea mult -dorită pentru a pune pe tapet problema nominalizărilor pentru şefiile celor două Camere ale Parlamentului. 

În paralel, un alt prim-vicepreşedinte vrea să-şi ia revanşa în partid. După ce a fost doar premier din umbră, apoi candidat de sacrificiu la primăria Capitalei, iar în prezent este paraşutat cap de listă pentru un loc de deputat în fieful liberalilor călărăşeni, Cătălin Predoiu caută sprijinul colegilor din fostul PDL pentru a deveni preşedintele Camerei, ne-au dezvăluit aceleaşi surse. Predoiu contează pe această susţinere ca un fel de compensare pentru faptul că a acceptat să joace rolurile cerute în trecut de conducerea PNL.

Cei doi nu sunt singurii care ţintesc preşedinţia Camerei. Conform surselor citate, în luptă au intrat şi Cristina Trăilă, Cezar Preda şi Ioan Bălan, ultimul susţinut de unele organizaţii moldovene. 

De la planuri la realitatea este însă cale lungă.  În propriile sondaje, PNL este situat  între 28 şi 32%  în funcţie de gradul de participare la vot al nehotărâţilor, în timp ce USR, aliatul pe care liberalii se bazează cel mai mult pentru perfectarea viitoarei majorităţi nu trece de 7-8%. Pentru a asigura continuitatea lui Dacian Cioloş la Palatul Victoria, liberalii au însă nevoie să ajungă la un scor de peste treizeci de procente  şi de un USR  ajuns la zece procente. Slabe speranţe, în condiţiile în care USR stă foarte bine numai în Capitală, unde, potrivit datelor analizate de liberali, oamenii lui Nicuşor Dan pot lua 21% din intenţiile de vot ale bucureştenilor, la egalitate cu PNL Bucureşti.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.