Partidul Național Liberal (PNL) respinge proiectul de modificare a legii partidelor politice în forma prezentată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și acuză riscul ca noile prevederi să servească intereselor electorale ale PSD. Într-un comunicat transmis vineri, 6 noiembrie, liberalii susțin că modificările legislației electorale trebuie elaborate în Parlament, cu participarea tuturor partidelor parlamentare, și anunță că vor propune o reformă pentru depolitizarea conducerii AEP. Poziția PNL vine în contextul disputei dintre președintele instituției, Adrian Țuțuianu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu.
PNL intervine în controversa privind proiectul de modificare a legislației partidelor politice, contestând atât forma propunerilor prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă, cât și modalitatea prin care acestea ar urma să fie promovate. Liberalii consideră că o reformă a legislației electorale trebuie realizată printr-o inițiativă parlamentară, în cadrul unei comisii speciale în care să fie reprezentate toate formațiunile politice din Parlament.
PNL respinge proiectul AEP și acuză riscul favorizării intereselor electorale ale PSD
Partidul Național Liberal susține că legislația privind organizarea și funcționarea partidelor politice nu ar trebui modificată printr-un demers inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă.
Potrivit liberalilor, implicarea unei instituții conduse de un reprezentant PSD în elaborarea unor asemenea modificări ridică semne de întrebare privind neutralitatea politică a proiectului: „Un proiect de lege propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid, iar acest lucru este inacceptabil.”
PNL susține că schimbarea regulilor electorale trebuie să se bazeze pe un proces parlamentar care să asigure participarea tuturor partidelor reprezentate în Legislativ. Formațiunea consideră că o comisie specială ar oferi cadrul necesar pentru dezbaterea modificărilor privind înființarea, funcționarea și radierea partidelor politice.
Liberalii contestă atribuțiile AEP privind înființarea și radierea partidelor
Unul dintre principalele reproșuri formulate de PNL privește posibilitatea ca deciziile referitoare la existența partidelor politice și constituirea alianțelor să depindă de o instituție a cărei conducere este desemnată politic.
„Nu putem fi de acord ca înființarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianțe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, așa cum e cazul Autorității Electorale Permanente”, susține PNL într-un comunicat de presă.
Liberalii susțin că asemenea atribuții trebuie analizate cu atenție, având în vedere implicațiile asupra pluralismului politic și a dreptului de asociere. PNL nu respinge necesitatea modificării legislației partidelor, ci contestă forma proiectului prezentat de AEP și mecanismul instituțional propus pentru promovarea schimbărilor.
PNL anunță un proiect pentru depolitizarea Autorității Electorale Permanente
Pe lângă criticile formulate la adresa proiectului AEP, Partidul Național Liberal anunță că va veni cu o inițiativă legislativă proprie pentru reorganizarea conducerii Autorității Electorale Permanente. Propunerea vizează depolitizarea conducerii executive și instituirea unui consiliu de supraveghere în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare.
Potrivit comunicatului, noua structură ar trebui să consolideze independența politică a instituției și să asigure exercitarea efectivă a controlului parlamentar asupra activității acesteia. Liberalii susțin că reforma ar trebui să pună în practică subordonarea AEP față de Parlamentul României, conform cadrului legal.
Scandalul privind legea partidelor: Adrian Țuțuianu, în conflict cu deputatul USR Alexandru Dimitriu
Poziția PNL apare după schimbul de acuzații dintre președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu. Controversa s-a intensificat în urma dezbaterii publice din 4 noiembrie 2026, organizată pe marginea proiectului de modificare a legii partidelor politice.
Deputatul USR a contestat demersul instituției, iar Adrian Țuțuianu a reacționat public, respingând acuzațiile privind presupuse interese politice și utilizarea ilegală a resurselor publice. Șeful AEP a susținut că afirmațiile parlamentarului pun sub semnul întrebării competențele legale ale instituției și profesionalismul specialiștilor implicați în elaborarea proiectului.
„Timpul şi energia unei instituţii precum Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trebuie dedicate muncii şi proiectelor concrete, nu disputelor publice. De aceea, am evitat să intru în polemici cu persoane care transformă orice demers instituţional într-un motiv de conflict. Însă, afirmaţiile deputatului Alexandru Dimitriu pun sub semnul întrebării nu doar legalitatea şi legitimitatea unui demers instituţional, ci şi profesionalismul oamenilor care au lucrat la elaborarea acestuia”, a transmis Adrian Țuțuianu.
Adrian Țuțuianu invocă legea: AEP are competența de a elabora proiecte legislative
În apărarea demersului instituției, președintele AEP a invocat prevederile Legii nr. 208/2015, care stabilesc atribuțiile Autorității Electorale Permanente în domeniul legislației electorale.
Adrian Țuțuianu susține că AEP are dreptul să identifice problemele sistemului electoral și să elaboreze propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.
„Pentru a clarifica: AEP are, stabilite prin lege, atribuţii în domeniul legislaţiei electorale precum şi responsabilitatea de a identifica problemele sistemului şi de a propune soluţii. Potrivit art. 103 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, AEP "elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă"”, precizează Țuțuianu.
Președintele instituției a subliniat că elaborarea unor propuneri legislative nu înseamnă și adoptarea lor, decizia finală aparținând Parlamentului.
Șeful AEP susține necesitatea unei reforme electorale și respinge acuzațiile politice
Adrian Țuțuianu a argumentat că legislația electorală din România este fragmentată și modificată frecvent, ceea ce impune o reformă coerentă. Printre obiectivele menționate de președintele AEP se numără elaborarea unui Cod electoral, clarificarea regulilor privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale și adaptarea legislației la provocările mediului digital.
„Am afirmat, în repetate rânduri, că legislaţia electorală este fragmentată, modificată frecvent de la un scrutin la altul şi are nevoie de o reformă coerentă. România are nevoie de un Cod electoral, de reguli mai clare privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi de norme adaptate provocărilor din mediul digital. AEP nu poate rămâne pasivă în faţa acestor probleme. Rolul nostru este să venim cu propuneri fundamentate, iar decizia finală aparţine Parlamentului”, a declarat președintele AEP.
Totodată, Țuțuianu a respins categoric suspiciunile potrivit cărora proiectul ar urmări interesele unui partid politic.
„Resping categoric acuzaţiile potrivit cărora acest demers ar servi unor interese politice sau ar presupune folosirea ilegală a resurselor publice. AEP nu lucrează în interesul vreunui partid politic, ci în interesul unei administraţii electorale independente, profesioniste şi credibile. Acuzaţiile domnului deputat reprezintă o interpretare profund nedreaptă şi ofensatoare la adresa tuturor profesioniştilor din AEP, care au investit timp, energie şi pasiune în elaborarea acestor proiecte, au analizat legislaţia naţională şi europeană, jurisprudenţa şi recomandările organismelor internaţionale de specialitate, au studiat modele legislative şi au identificat soluţii pornind de la problemele reale ale sistemului electoral românesc”, a afirmat Adrian Țuțuianu.
AEP invocă consultările cu partidele politice. PNL cere ca reforma să fie făcută în Parlament
În reacția sa la criticile USR, Adrian Țuțuianu a arătat că proiectul a fost publicat în procedură de transparență decizională începând cu 21 august 2026, pentru o perioadă de 30 de zile. Potrivit șefului AEP, au avut loc consultări cu partidele parlamentare în 28 iulie și 27 august, cu formațiunile neparlamentare în 2 septembrie și cu reprezentanții structurilor asociative ale autorităților locale.
„Aşa cum se ştie, proiectul a fost publicat în procedura de transparenţă decizională pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 21 august 2026. Totodată, proiectul a fost discutat cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare, în cadrul întâlnirilor din 28 iulie şi 27 august 2026, cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare, la data de 2 septembrie 2026, precum şi cu reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor publice locale”, a precizat Adrian Țuțuianu.
Șeful AEP a cerut, de asemenea, clarificări privind poziția oficială a USR, după criticile formulate de deputatul Alexandru Dimitriu.
„În acest context, consider necesar să clarific şi un aspect legat de participarea deputatului Alexandru Dimitriu la dezbaterea publică organizată în data de 4 noiembrie 2026, pe marginea proiectului legii partidelor politice. Se pune întrebarea dacă poziţia exprimată de domnul deputat, potrivit căreia AEP nu ar avea competenţa de a elabora proiecte de acte normative în domeniul său de activitate, reprezintă punctul de vedere oficial al USR, având în vedere faptul că reprezentanţii desemnaţi de această formaţiune politică la întâlnirile anterioare de consultare nu au exprimat o astfel de poziţie”, a transmis șeful AEP.
Adrian Țuțuianu a insistat că proiectele legislative pot fi criticate și îmbunătățite, dar a contestat acuzațiile privind presupusa instrumentalizare politică a activității instituției.
„Un proiect legislativ poate fi criticat, contestat şi îmbunătăţit. Este firesc să existe opinii diferite, aşa cum este uşor să generezi polemici şi să faci mult zgomot în spaţiul public. Însă a reduce munca unei echipe de specialişti la o presupusă operaţiune politică, este profund nedrept şi nu justifică astfel de practici”, a conchis președintele Autorității Electorale Permanente.
