Călin Georgescu ar fi încercat încă din 2021 să obțină o finanțare de 6 milioane de euro, destinată atât dezvoltării unei afaceri cu metale prețioase în Dubai, cât și susținerii viitoarei sale campanii prezidențiale, potrivit motivării Curții de Apel București în dosarul în care fostul candidat la Președinția României este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune. Documentul judiciar dezvăluie inclusiv întâlniri în Serbia cu oameni de afaceri români interesați să îi susțină candidatura, implicarea lui Ionel Rusen în obținerea finanțării și existența unor conversații și documente bancare care, în opinia judecătorilor, susțin acuzațiile formulate de DIICOT.
Informațiile apar în motivarea încheierii penale nr. 1171/DL din 28 octombrie 2026, prin care judecătorii Andrei Buliga și Dragoș Valentin Mirea de la Curtea de Apel București au decis prelungirea arestării preventive a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen până la 27 noiembrie.
Documentul de 32 de pagini conține o prezentare detaliată a relațiilor dintre Georgescu, omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena, precum și a mecanismului financiar prin care societatea Real Concrete Land ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 1,1 milioane de euro.
Din motivare rezultă că discuțiile despre finanțarea ambițiilor prezidențiale ale lui Georgescu au început cu aproximativ trei ani înainte de alegerile din noiembrie 2024.
Călin Georgescu vorbea despre candidatura prezidențială încă din 2021
Potrivit probelor analizate de Curtea de Apel, omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu l-a cunoscut pe Călin Georgescu în jurul anului 2019, prin intermediul lui Ion Negoescu.
Ulterior, în iunie 2021, Georgescu i-ar fi comunicat lui Leu că intenționează să se mute în România pentru a candida la alegerile prezidențiale.
„Din conținutul conversației purtate prin intermediul aplicației whatsapp, între persoana vătămată și martorul Negoescu Ion la data de 01.06.2021 (vol. 18 dup), coroborate cu declarația reprezentantului persoanei vătămate, rezultă că reprezentantul persoanei vătămate - Leu Răzvan-Liviu a vorbit cu inculpatul Georgescu Călin, care i-a comunicat că se mută în România pentru a candida la alegerile prezidențiale”, se arată în motivare.
Judecătorii menționează și o deplasare în Serbia, unde Georgescu ar fi avut întâlniri cu oameni de afaceri români interesați să îi sprijine campania electorală.
„Ulterior, reprezentantul persoanei vătămate - Leu Răzvan-Liviu, după ce l-a însoțit pe Georgescu Călin în Serbia pentru ca acesta să se întâlnească «cu niște oameni de afaceri români care doresc să îl susțină în campania electorală din anul 2024», a făcut cunoștință cu inculpatul Rusen Ionel prin intermediul inculpatului Georgescu Călin, la Câmpulung Muscel, în incinta unui restaurant”, consemnează instanța.
Motivarea nu precizează identitatea oamenilor de afaceri întâlniți în Serbia și nici dacă aceștia au contribuit efectiv la finanțarea campaniei electorale.
Georgescu i l-ar fi prezentat pe Rusen drept un om de afaceri cu relații internaționale
După deplasarea în Serbia, Georgescu ar fi facilitat întâlnirea dintre Răzvan Leu și Ionel Rusen, la un restaurant din Câmpulung Muscel.
Potrivit declarațiilor analizate de instanță, Rusen ar fi fost prezentat drept un om de afaceri influent, capabil să obțină finanțări de la instituții bancare străine.
Curtea reproduce descrierea făcută de Georgescu, conform declarațiilor persoanelor audiate:
„Un om de afaceri, foarte puternic financiar, iscusit în afaceri, cu foarte multe conexiuni în afaceri”, „o persoană care mă poate ajuta în obținerea unei linii de credit”, „un om de afaceri corect, pe care l-a cunoscut în Ambasada Italiei la București”.
Un alt martor, Ion Negoescu, a declarat că Rusen fusese prezentat de Georgescu drept o persoană bine conectată la nivel internațional, pe care ar fi cunoscut-o în Austria sau Elveția, „într-un mediu nobiliar”.
Acesta ar fi fost momentul în care au început discuțiile concrete despre obținerea unei finanțări externe.
Creditul de 6 milioane de euro: Afacere cu aur în Dubai și bani pentru campanie
Una dintre cele mai importante constatări din motivare privește destinația finanțării pe care Georgescu ar fi propus-o omului de afaceri.
Potrivit instanței, fondurile urmau să fie utilizate atât pentru dezvoltarea unui proiect comercial în Dubai, cât și pentru susținerea campaniei prezidențiale a lui Georgescu.
„Inculpatul Rusen Ionel a pretins că are prieteni în lumea bancară din străinătate și că poate facilita o linie de credit. Cu ocazia întâlnirilor la locația din mun. Câmpulung Muscel între inculpații: Georgescu Călin și Rusen Ionel și reprezentantul persoanei vătămate – S.C. Real Concrete Land S.R.L., Leu Răzvan-Liviu, inculpatul Georgescu Călin i-a propus să acceseze o linie de credit în cuantum de 6.000.000 euro pentru a obține lichiditățile necesare pentru susținerea unui «business» cu metale prețioase pe care dorea să-l demareze în Dubai, cât și pentru susținerea campaniei electorale a lui Georgescu Călin”, se arată în motivarea Curții de Apel București.
Potrivit declarațiilor coroborate de instanță, Rusen i-ar fi prezentat lui Leu condițiile accesării creditului, susținând că finanțarea urma să fie acordată în 22 de zile lucrătoare după achitarea garanției solicitate.
Pentru realizarea operațiunii, Rusen l-ar fi introdus în discuții pe cetățeanul italian Massimiliano Arena, prezentat drept proprietarul instituției financiare Wealth Bank.
În septembrie 2026, Agerpres a relatat, pe baza informațiilor din anchetă, că 100.000 de euro din mecanismul financiar prezentat omului de afaceri ar fi fost destinați campaniei lui Georgescu, existând inclusiv un presupus plan de cheltuieli.
Peste un milion de euro, transferat către o altă bancă decât cea prezentată inițial
Conform acuzațiilor DIICOT, preluate și analizate de judecători, societatea Real Concrete Land a efectuat transferuri de aproximativ 1,1 milioane de euro pentru a obține finanțarea promisă.
Banii ar fi fost virați la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022, într-un cont deschis la banca elvețiană Incore Bank AG, aparținând însă entității Migom Bank Ltd, cu sediul în Dominica.
Procurorii susțin că finanțarea fusese prezentată drept una acordată de Wealth Bank, instituție despre care persoana vătămată ar fi fost informată că funcționează în Marea Britanie, deși documentele o localizau în Uniunea Comorelor.
„În raport de mijloacele de probă aflate la dosar, completul de drepturi și libertăți apreciază că, la acest moment, rezultă o suspiciune rezonabilă că inculpații Georgescu Călin și Rusen Ionel ar fi acționat în modalitatea descrisă mai sus, împreună cu numitul Arena Massimiliano – și că ar fi reușit astfel inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate Leu Răzvan, obținînd de la acesta sumele de bani menționate mai sus”, precizează instanța.
Finanțarea promisă nu s-a mai concretizat, iar banii transferați nu ar fi fost restituiți.
Ulterior, potrivit documentelor aflate la dosar, s-ar fi discutat inclusiv despre majorarea creditului la 15 milioane de euro, condiționată de plata unei garanții suplimentare.
Judecătorii invocă mesaje și apeluri telefonice care ar demonstra implicarea lui Georgescu
Un alt element important din motivare este analiza corespondenței electronice dintre persoanele implicate.
Curtea de Apel arată că, după inițierea relației dintre Leu și Rusen, Georgescu ar fi continuat să participe la discuțiile privind obținerea finanțării.
Instanța menționează o conversație din februarie 2022 în care Leu îi solicita lui Rusen să discute cu Ion Negoescu și Călin Georgescu despre evoluția operațiunii.
Ulterior, în martie 2022, persoana vătămată ar fi avut mai multe conversații telefonice cu Georgescu.
Judecătorii invocă inclusiv un e-mail trimis de Massimiliano Arena la 18 martie 2022, în care acesta face referire la o discuție telefonică purtată cu Georgescu.
„Din conversațiile purtate în limba engleză, prin intermediul aplicației whatsapp, între reprezentantul persoanei vătămate și Massimiliano Arena (...) coroborate cu conținutul email-ului trimis de Massimiliano Arena reprezentantului persoanei vătămate (...) rezultă că inculpatul Georgescu Călin a participat la apelurile telefonice în conferință cu Massimiliano Arena și reprezentantul persoanei vătămate - Leu Răzvan-Liviu”, arată instanța.
Judecătorii subliniază și o contradicție între aceste probe și declarația făcută de Georgescu la un termen anterior.
„Din conținutul email-ului trimis la data de 20 martie 2022 de către Massimiliano Arena, în calitate de director executiv al Wealth Bank Ltd și adresat inculpatului Georgescu Călin și reprezentantului persoanei vătămate - Leu Răzvan-Liviu (...) rezultă că inculpatul Georgescu Călin, contrar susținerilor sale de la termenul de judecată din 29.09.2026, când i-a fost acordat dreptul la ultimul cuvânt și a arătat că nu îl cunoaște pe domnul Massimiliano Arena, era implicat activ în pretinsul mecanism infracțional, prin care ar fi fost păgubită persoana vătămată”, se arată în motivare.
Instanța nu se limitează la rolul inițial de intermediar atribuit lui Georgescu, ci identifică probe privind participarea sa la discuțiile ulterioare, atunci când finanțarea întârzia să fie acordată.
Mesajele din 2023: „Mă ocup. Revin”
Potrivit motivării, contactele dintre Georgescu și Răzvan Leu ar fi continuat inclusiv în anul 2023, când omul de afaceri încerca să recupereze sumele transferate.
Judecătorii reproduc mai multe mesaje atribuite lui Georgescu, transmise între iunie și iulie 2023:
„Am transmis si vorbit! Pozitiv, astept detaliile de la el. Revin” – 30 iunie 2023.
„Ma ocup. Revin.” – 4 iulie 2023.
„Am vorbit. Se duce personal la banca astazi. Ma suna dupa-amiaza, dupa 4 pm. Revin la tine ulterior.” – 27 iulie 2023.
În aceeași perioadă, Georgescu ar fi încercat să îl pună pe Leu în legătură cu alte persoane care ar fi putut contribui la rezolvarea situației, fiind menționate inclusiv noi operațiuni de creditare.
Un detaliu relevant este că, la 6 octombrie 2023, socrul lui Georgescu, Vasile Moldoveanu, a transferat 118.000 de lei către Răzvan Leu.
În documentul bancar, operațiunea figura drept „Împrumut”, însă Leu a declarat că suma reprezenta un ajutor oferit de Georgescu.
Instanța include această tranzacție în analiza relațiilor financiare dintre persoanele implicate, fără a stabili că transferul respectiv constituie, în sine, o infracțiune.
Contextul politic: Campania din 2024, declarată cu cheltuieli zero
Dezvăluirile din motivarea Curții de Apel trebuie analizate și în contextul controverselor privind finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu din anul 2024.
Fostul candidat a declarat la Autoritatea Electorală Permanentă cheltuieli electorale de zero lei, deși amploarea campaniei sale, în special în mediul online, a ridicat întrebări privind sursele reale de finanțare.
În motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a constatat existența unor contradicții între declarațiile oficiale privind cheltuielile electorale și informațiile prezentate de instituțiile statului.
CCR a apreciat că a fost încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale.
Noile informații din dosarul DIICOT arată că Georgescu discuta posibilități de susținere financiară a ambițiilor sale prezidențiale cu mai mulți ani înaintea scrutinului din 2024, inclusiv prin intermediul unor oameni de afaceri din România și din străinătate.
Totuși, dosarul de înșelăciune și investigațiile privind finanțarea campaniei electorale reprezintă chestiuni juridice distincte. Motivarea Curții de Apel nu demonstrează existența unei legături financiare directe între sumele transferate în operațiunea bancară cercetată de DIICOT și cheltuielile efective ale campaniei prezidențiale din 2024.
Apărarea susține că a fost o afacere contractuală, nu o înșelăciune
În fața instanței, apărarea celor doi inculpați a contestat interpretarea procurorilor. Avocații au susținut că suma de 1,1 milioane de euro reprezenta o plată în cadrul unui mecanism contractual de obținere a unei garanții bancare și că reprezentanții societății Real Concrete Land cunoșteau și acceptaseră condițiile operațiunii.
Potrivit apărării, contractele semnate prevedeau inclusiv riscul pierderii integrale a capitalului, iar neexecutarea unor obligații de către partenerii comerciali nu poate fi transformată automat într-o infracțiune de înșelăciune.
Apărarea a mai susținut că Georgescu și Rusen au intervenit ulterior tocmai pentru a-l ajuta pe Leu să recupereze banii, nu pentru a-l menține în eroare.
Curtea de Apel a apreciat însă că probele administrate până în prezent, inclusiv documentele bancare, comunicările electronice și declarațiile martorilor, susțin existența unei suspiciuni rezonabile privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave.
Instanța a dispus prelungirea arestării preventive a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen până la 27 noiembrie 2026.
Hotărârea este definitivă în ceea ce privește măsura preventivă, fără să stabilească vinovăția inculpaților.
