Senatorii PNL, Richard-Viorel Badea, Alina Gorghiu, Liviu Brătescu şi Vlad-Mircea Pufu, au depus la Senat o iniţiativa legislativă care propune legiferarea Programului Naţional de Scoatere a Patrimoniului Cultural Imobil din Pericol (PNSP), potrivit news.ro.

Finanţarea Programului va fi realizată din fonduri pe care statul le încasează în prezent de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc în procent de 3% din sumele colectate la bugetul de stat, direcţionat anual către Ministerul Culturii prin efectul legii 109/2016 care completează un articol din legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Iniţiativa legislativă mai propune organizarea unui concurs naţional prin care anual un număr de 100 de monumente, cu asigurarea a cel puţin două monumente pentru fiecare judeţ, să beneficieze de suma necesară pentru o intervenţie de urgenţă.

Proiectul îşi propune, conform expunerii de motive a iniţiativei legislative, următoarele:

Crearea unui mecanism eficient de intervenţie a statului în scopul protejării patrimoniului cultural în interes public de reglementare a cadrului de intervenţie a autorităţilor publice prin asigurarea unei finanţări minime necesare pentru punerea în siguranţă a monumentelor aflate în stare de colaps şi precolaps, care reprezintă astăzi un pericol atât pentru siguranţa publică, cât şi pentru securitatea naţională din perspectiva infrastructurii critice.

Înţelegând faptul că, în condiţiile actualei crize economice, fondurile care pot fi alocate unui program naţional de salvare a patrimoniului naţional sunt limitate, proiectul de faţă vizează crearea unui program naţional multianul care să aibă în vedere asigurarea unei finanţări minime pentru salvarea unor monumente istorice a cărui număr este în continuă creştere şi care, prin starea lor de conservare precară de astăzi.

Practic mecanismul propus presupune instituirea unui concurs naţional prin care anual un număr de 100 de monumente (cu asigurarea a cel puţin două monumente pentru fiecare judeţ) să beneficieze de suma necesară pentru o intervenţie de urgenţă. Respectând ideea descentralizării, jurizarea se va face de către comisiile zonale a monumentelor istorice, conform atribuţiilor stabilite prin legea 422/2001 art. 34 alin. (5) – „Comisiile zonale ale monumentelor istorice au următoarele atribuţii: a) fundamentează şi propun elementele specifice strategiei regionale privind protejarea monumentelor istorice; b) formulează priorităţile pentru protejarea monumentelor istorice în plan regional, în vederea evaluării şi asigurării fondurilor necesare). Jurizarea se va realiza într-o singură sesiune anuală după o procedură clar definită, derularea finanţării urmând să fie realizată prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii. Metodologia în baza căreia se va stabili numărul de locuri pentru fiecare judeţ al ţării va fi prezentată în cadrul textului de lege”.

În ceea ce priveşte costurile orientative actuale (în urma creşterilor din ultimul an) ale unei conservări-restaurări, practica a dovedit că pot fi avute în vedere preţuri estimative de circa 300 euro/m2 + TVA pentru proiectate şi 1.500 euro/m2 + TVA pentru execuţie, însă aceste valori diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile monumentului istoric.

Prin program vor fi alocate sumele necesare doar pentru lucrări de punere în siguranţă. Astfel, vor fi finanţate intervenţii precum cele directe (consolidarea elementelor structurale şi de arhitectură, consolidări structurale prin metode non-invazive), intervenţii indirecte (structuri de sprijin, eşafodaje, acoperiri de protecţie împotriva intemperiilor, protejarea şi conservarea componentelor artistice) şi lucrări conexe (desfacere/refacere a instalaţiilor/echipamentelor, finisajelor interioare şi exterioare, învelitărilor şi altor elemente, necesare pentru realizarea intervenţiilor).

Urgenţa punerii în siguranţă se referă la nevoie în care se află monumentul, soluţiile de punere în siguranţă putând fi temporare sau definitive, în funcţie de predictibilitatea unei conservări, restaurări şi refuncţionalizări ulterioare.

Proiectul de lege a fost depus la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.