PNL şi USR, victorie crucială la CCR: Este afectată modificarea Constituţiei / MOTIVARE

Singura procedură parlamentară care a păstrat bicameralismul perfect este cea de revizuire a Constituţiei, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României a admis sesizările formulate de PNL şi USR cu privire la neconstituţionalitatea unor modificări aduse Regulamentului Senatului. 

"În prezent, singura procedură parlamentară care a păstrat bicameralismul perfect, caracterizat prin înzestrarea cu acelaşi rol a Camerelor în cadrul procesului legislativ, este procedura de revizuire a Constituţiei. Prin urmare, nu există niciun motiv ca, prin intermediul regulamentului parlamentar, să se conceapă în privinţa procedurii de revizuire a Constituţiei o nouă filozofie a sesizării Camerelor după modelul art.75 şi următoarele din Constituţia revizuită sau împrumutând elemente din cadrul acestei proceduri. Din contră, procedura parlamentară de revizuire a Constituţiei este una distinctă, cu un regim juridic propriu, diferit de cel ce caracterizează bicameralismul diferenţiat aplicat în privinţa legilor organice şi ordinare", se arată în motivarea publicată pe site-ul CCR, scrie agerpres.ro. 

Curtea a mai constatat că, în situaţia în care prin regulamentul unei Camere a Parlamentului se stabilesc reguli de competenţă ce nu sunt cuprinse în Constituţie şi care, direct sau indirect, afectează activitatea celeilalte Camere, se încalcă nu numai dispoziţiile constituţionale referitoare la repartizarea de competenţe, dar şi cele privind autonomia parlamentară, în sensul că se ajunge, inevitabil, la normarea activităţii celeilalte Camere. 

"Practic, acest text, prevăzând că 'în cazul în care Senatul respinge iniţiativa de revizuire adoptată anterior de Camera Deputaţilor, procedura legislativă încetează', împrumută un element ce caracterizează bicameralismul diferenţiat, mai exact art.75 alin.(3) din Constituţia revizuită, potrivit căruia 'După adoptarea sau respingerea de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv'. Practic, Senatul a devenit o veritabilă Cameră decizională, ceea ce este inadmisibil în procedura parlamentară a revizuirii Constituţiei", se menţionează în motivare. 

Instanţa constituţională a constatat, de asemenea, că articolele 149, 1.493 şi 1.494 din Regulamentul Senatului cuprind reglementări care vizează 
desfăşurarea activităţii Camerei Deputaţilor sau a activităţilor comune celor două Camere ale Parlamentului, stabilind competenţa Camerei de prim for sesizat în privinţa iniţiativelor de revizuire a Constituţiei şi procedura de constituire şi de lucru în cazul comisiei de mediere. 

"De asemenea, în sensul celor de mai sus, Curtea mai reţine că art. 151 alin.(1) din Constituţie nu stabileşte o ordine de sesizare a celor două Camere, având în vedere că, în tot cuprinsul Constituţiei, denumirile membrilor celor două Camere sau celor două Camere sunt ordonate alfabetic, aspect care nu indică nicio ordine de precădere sau importanţă (...). În aceste condiţii, o asemenea reglementare nu poate fi decât neconstituţională, fiind contrară dispoziţiilor constituţionale ale art. 64 alin. (1) şi, respectiv art. 65 alin. (2) teza introductivă, potrivit căreia 'Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor'", se precizează în motivarea CCR. 

CCR a admis, pe 21 iunie, sesizările formulate de PNL şi USR cu privire la neconstituţionalitatea unor modificări aduse Regulamentului Senatului. 

Potrivit CCR, au fost conexate două sesizări, una referitoare la neconstituţionalitatea unor prevederi introduse în noua Secţiune 81 privind Procedura aplicabilă iniţiativelor de revizuire a Constituţiei României din Regulamentul Senatului, formulată de 26 de senatori PNL, şi cealaltă referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii 37/2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Senatului, formulată de grupul parlamentar al USR. 

"În urma deliberării, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art. .1491, art. 1.492 alin.(6), art. 1.493 şi art. 1.494 din Regulamentul Senatului sunt neconstituţionale", precizează CCR. 

Curtea a stabilit că, în urma revizuirii Constituţiei, a fost eliminat bicameralismul perfect în privinţa procedurii de adoptare a legilor, cu excepţia celor de revizuire a Legii fundamentale. 

"Prin urmare, dacă în prima ipoteză, art.75 din Constituţie operează cu noţiunile de prima Cameră sesizată şi de Cameră decizională, în privinţa revizuirii Constituţiei, art.151 din Constituţie nu stabileşte o anumită ordine de sesizare a Camerelor, din contră, a menţinut procedura adoptării separate a iniţiativei de revizuire de către cele două Camere, cu aplicarea procedurii medierii, după caz. Or, prin art.1.491 şi art. art.1.492 alin.(6) din Regulamentul Senatului se stabileşte o anumită ordine de sesizare a Camerelor, Camera Deputaţilor dobândind valenţe de primă Cameră sesizată, iar Senatul de Cameră decizională. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 1.491 şi ale art. 1.492 alin. (6) din Regulamentul Senatului încalcă art.151 din Constituţie", arată CCR. 

CCR a constatat, totodată, că art. 1.491, art. 1.493 şi art. 1.494 din Regulamentul Senatului cuprind reglementări care vizează desfăşurarea activităţii Camerei Deputaţilor sau a activităţilor comune celor două camere ale Parlamentului. Ele stabilesc competenţa Camerei Deputaţilor de primă Cameră sesizată în privinţa iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, iar pe de altă parte stabilesc proceduri care aparţin competenţei Camerelor reunite ale Parlamentului, ceea ce este contrar principiului constituţional al autonomiei regulamentare.