Premium
Suedia şi-a intensificat campania împotriva imigranţilor ilegali după ce în aprilie un solicitant de azil uzbec căruia i-a fost respinsă cererea a ucis cinci oameni la Stockholm. Acest lucru a creat însă preocupări că va creşte numărul imigranţilor împinşi în zona subterană, relatează joi agenţia Reuters, conform agerpres.
În ultimele luni, poliţia a organizat acţiuni de anvergură de verificare a documentelor de identitate în locurile unde lucrează de multe ori imigranţi şi a descoperit lucrători fără acte, ceea ce le-a transmis un avertisment angajatorilor şi a generat dezbateri aprinse într-o ţară tolerantă prin tradiţie faţă de imigranţi. În mai a avut loc cel mai mare raid de acest gen, când câteva zeci de ofiţeri au descins la un şantier din Stockholm şi au arestat nouă indivizi, alţi 40 reuşind să fugă.
ALERTĂ teroristă în cantonamentul lui Real Madrid din SUA. UCLA a fost evacuată - VIDEO
La 7 aprilie, în jurul orei locale 15:00 (13:00 GMT), Rahmat Akilov, în vârstă de 39 de ani, lucrător în construcţii, a intrat în plin cu un camion într-o mulţime de pietoni, cu o viteză de 100 km/oră pe Drottninggatan, o zonă pietonală şi comercială printre cele mai aglomerate din capitala suedeză, omorând cinci oameni. Akilov se ascundea de autorităţi după ce cererea de azil i-a fost respinsă.
După atentat, premierul suedez Stefan Lofven a respins orice concesie faţă de solicitanţii de azil respinşi. Agenţia suedeză pentru migraţie estimează că 10.000 de solicitanţi de azil vor alege să "dispară" în fiecare an, în loc să fie expulzaţi. În prezent, până la 50.000 de imigranţi fără acte lucrează în hoteluri, restaurante, transporturi şi construcţii în Suedia.
Ministrul muncii, Morgan Johansson, a subliniat că nu poate fi acceptată apariţia unei "pieţe a muncii duble, în care un grup tot mai numeros trăieşte la periferia societăţii, dar rămâne în Suedia". Potrivit ministrului, acest lucru "creşte şi riscul ca imigranţii ilegali să cadă victimă exploatării". În această situaţie, o soluţie este de a intensifica verificările la angajatori, a explicat Johansson.
Deşi unele mici afaceri se bucură să găsească mână de lucru ieftină în rândurile imigranţilor, responsabilii guvernamentali şi economiştii sunt preocupaţi că economia subterană subminează modelul economic suedez, cu alocaţiile sale sociale generoase şi salariile sale mari, bazate însă pe o rată înaltă a productivităţii şi pe una din cele mai ridicate fiscalităţi din lume.
Premieră în Europa. Prima ţară care autorizează explorarea şi utilizarea resurselor spaţiale
Suedia, care are 10 milioane de locuitori, se considera nu demult "o superputere umanitară", primind cu braţele deschise imigranţi care fugeau de conflictele din Orientul Mijlociu şi Africa. Această atitudine pare însă să se fi schimbat: un studiu din acest an al Universităţii din Goteborg arată că 52% dintre suedezi susţin scăderea numărului de refugiaţi acceptaţi şi doar 24% se opun, în timp ce acum doi ani aceste procente erau relativ egale, 40% şi 37%.
Mai mult, partidul antiimigraţie Democraţii Suedezi a ajuns pe locul doi în preferinţele de vot ale alegătorilor, bucurându-se de sprijinul a circa o cincime dintre aceştia. Partidul Social-Democrat, care câştigă consecvent alegerile suedeze încă din 1917 şi în prezent guvernează alături de ecologişti, a fost nevoit să-şi echilibreze platforma tradiţională de stânga cu necesitatea de a înăspri legislaţia cu privire la imigraţie.
În pofida susţinerii politice acordate campaniei antiimigraţie, punerea în practică a expulzărilor se dovedeşte o misiune grea pentru poliţie. Între ianuarie şi aprilie, au fost expulzate mai puţin de 600 de persoane, cu o treime mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Donald Trump a ajuns la Paris, în prima sa vizită oficială în Franţa
O parte din cei reţinuţi în urma raidurilor au fost eliberaţi din cauză că centrele de detenţie sunt pline, iar unii nu pot fi expulzaţi pentru că nu au paşapoarte care să le dovedească ţara de origine sau pentru că ţările de unde provin refuză să-i accepte. Guvernul suedez nu a dezvăluit câţi imigranţi ilegali sunt ţinuţi în aceste centre, precizând doar că sunt în jur de 360 de paturi şi că de regulă cei care trebuie expulzaţi sunt repatriaţi în trei săptămâni. Guvernul a solicitat agenţiei pentru imigraţie să asigure încă 100 de paturi, iar bugetul poliţiei a fost suplimentat anul acesta cu 800 de milioane de coroane (95 milioane de dolari) pentru susţinerea campaniei antiimigraţie, ceea ce însă, potrivit unor înalţi responsabili din poliţie, nu este suficient.
