Premium
Hotnews:
Politistii de la serviciul omoruri, care au investigat in dosarul Oprea moartea politistului Bogdan Gigina, s-au trezit cu trei controale pe cap dupa ce au finalizat ancheta iar fostului ministru i s-a ridicat imunitatea pentru a fi cercetat penal sub acuzatia de abuz in serviciu. Interpretarea lor este ca au fost pedepsiti din cauza ca si-au facut datoria. Cum a fost posibil ca mana lunga a lui Oprea sa-i ajunga chiar si dupa ce acesta a plecat din minister? Aici n-ar fi chiar complicat. Un prim control a fost dispus de seful IGPR, Bogdan Despescu, facut sef de ministrul Toba care la randul lui trece drept omul lui Oprea.
Acest prim control este deja finalizat. Oricine arunca o privire pe raportul de control al IGPR intelege rapid ca avem de-a face o sicana administrativa ca la carte. Nu am vazut nimic consistent, legat de activitatea de ancheta, de dosare si de modul in care au fost solutionate. In schimb, li se imputa politistilor ca n-au lipit afise pe usa sau sau nu stiu ce marcaje de securitate pe sistemele informatice. Pretextul oficial al controlului il reprezinta modul in care politistii "respecta legislatia privind protecția informațiilor clasificate și protecția datelor cu caracter personal."
Din relatarile politistilor, pe durata verificarilor interne s-a ajuns la situatii absurde. De pilda, unul din politisti a fost intrebat de a accesat datele in cazul politistului Gigina din moment ce acesta era mort. Tocmai aceasta cauza, au explicat politistii, pentru ca murise si trebuia anuntata familia conform unei proceduri, care presupune autentificare etc. Ce sa mai anuntati familia, care a aflat oricum din presa, li s-ar fi spus.
Acest tip de atitudine reflecta cel putin rea credinta, daca nu incompetenta crasa. Acesti politisti au refuzat sa musamalizeze cazul colegului lor, Bogdan Gigina, care a murit deschizand calea ministrului Oprea grabit la carciuma sau la coafor. In fata acestei evidente tentative de intimidare, ei trebuie aparati pentru a incuraja comportamentele sanatoase in sistem. Ce se intampla cu ei este un abuz administrativ pentru care cineva trebuie sa dea socoteala.
Nu putem accepta nepasatori sa fie pedepsiti tocmai functionarii care isi fac datoria, refuzand sa joace rolul de grajdani ai marilor cercetati penal. Politistul brasovean, Marian Godina, reprezinta un bun exemplu. Daca premierul Ciolos n-ar fi mers in mod simbolic la lansarea cartii sale, acum era calcat in picioare de superiori si dat afara din sistem. Apropo, cum de un impostor si un suspect de abuzuri de talia lui Oprea mai dispune de atata influenta in sistem? N-ar fi cazul sa fie scosi din sistem cei care il slujesc mai departe?
Digi24:
Decât să exporți cherestea, mai bine vinzi afară mobilă. Cam așa se traduce mesajul Asociației Oamenilor de Afaceri din România, care au declarat că România nu are șanse reale să exporte mai mult decât importă în lipsa unor produse finite. E drept că s-au făcut progrese în acest sens, însă mai e mult până departe. Partea bună este că în comparație cu anul 2000, exporturile au crescut de cinci ori. Însă pe atunci, cam o treime din exporturi le făceau textiliștii.
Înainte de Criză, în România erau cam 22 de mii de firme care făceau export. Anii au trecut și în prezent, în România mai funcționează doar 17 mii de firme care vând în afara țării. Nu ar fi o problemă în sine, dar câteva sute dintre ele sunt responsabile pentru trei sferturi din totalul exporturilor.
Situația este complet diferită în țări ca Germania, unde un procent similar din din exporturi îl fac intreprinderile mici și mijlocii.
Conform celor de la Asociația Oamenilor de Afaceri, numărul mic de firme care contează la export reprezintă o vulnerabilitate pentru economia României, pentru că dacă o parte dintre firme rămân fără comenzi, nu prea are cine să compenseze exporturile.
Principalul partener comercial al României este Germania și grosul exporturilor îl formează componentele auto produse în Ardeal. Apropierea de graniță favorizează exporturile, însă spune Asociația Oamenilor de Afaceri din România, industira auto nu poate asigura de una singură bunăstarea României. Sau cel puțin, nu în forma sa actuală. Autoturisme, deci produse finite, cu valoare adaugată mai mare nu se fabrică decât la Craiova și Pitești, iar valoarea celei mai scumpe mașini produse la noi abia dacă sare de 18 mii de euro. În schimb, cutiile de viteză sau scaunele care se produc în România echipează mașini care trec frecvent de 25 de mii de euro. Paradoxal, o parte dintre aceste mașini sunt cumpărate chiar de români și acest lucru nu are cum să ajute balanța comericală a României.
Ziarul Financiar:
Până acum doar băncile centrale ale unor economii mari, dar cu probleme, cum ar fi cele ale zonei euro, Japoniei, Suediei sau Elveţiei, au făcut acest pas, spre disperarea băncilor.
În teorie, dobânzile negative fac finanţarea şi creditarea mai ieftine, stimulând economia, dar îi penalizează pe deponenţi. Prin introducerea dobânzilor negative pentru depozite, băncile centrale practic taxează băncile comerciale care-şi păstrează rezervele la ele. Pentru a evita pierderi, băncile de retail ar fi obligate ori să taxeze depozitele clienţilor, ori să-şi investească rezervele în credite, unele riscante. În ţările care au deja dobânzi negative puţine bănci au ales să ceară bani deponenţilor.
Dobânzile negative sunt asociate cu un presupus război monetar internaţional deoarece reprezintă faza extremă a relaxării politicilor monetare prin care băncile centrale ar forţa devalorizarea monedelor lor pentru protejarea exporturilor.
Printr-o decizie care a uimit pieţele, banca centrală a Ungariei a redus rata de dobândă pentru depozite overnight (depozite constituite de băncile centrale la această instituţie) de la 0,1% la -0,05% şi pe cea pentru depozite de trei luni cu 15 puncte de bază, la 1,2%, cel mai redus nivel din istoria instituţiei. În august 2012, acest din urmă indicator se situa la 7%.
