Polii Nord şi Sud reali ai Pământului se deplasează într-un ritm mai alert decât în trecut, potrivit unui nou studiu, care arată de cât de frecvent s-a manifestat acest fenomen geologic în ultimele câteva sute de milioane de ani, transmite Yahoo News care citează un studiu publicat luni, 19 octombrie, în jurnalul Science şi preluat de Smithsonian Magazine.
Polii Nord și Sud se deplasează mai rapid decât în trecut. Ce au descoperit cercetătorii
În ultimele 320 de milioane de ani, a avut loc de patru ori fenomenul de "deplasare reală a polilor" (TPW), conform studiului. TPW reprezintă un fenomen geofizic în care întreaga crustă şi manta a Pământului se rotesc în raport cu axa de rotaţie a planetei. Spre deosebire de o simplă schimbare a axei în spaţiu, în cazul acestui fenomen axa de rotaţie a Pământului rămâne fixă pe loc, dar întreaga crustă solidă a planetei se deplasează pe deasupra nucleului lichid, modificând poziţia geografică a polilor Nord şi Sud.
Deşi acest fenomen s-a dovedit dificil de detectat prin metodele standard bazate pe măsurători paleomagnetice, cercetătorii au identificat o nouă strategie pentru a determina deplasările din Era Mezozoică, utilizând reconstrucţii ale nivelului mării ca indicator indirect, precizează publicaţia.
"Deplasarea reală a polilor (TPW) are loc în prezent cu o viteză de aproximativ 10 centimetri pe an, depăşind rata medie a mişcării diferenţiale a plăcilor tectonice", se arată în studiu, adăugându-se că, la ora actuală, nu este clar dacă Pământul a trecut prin episoade de TPW rapidă care să fi durat milioane de ani.
"O deplasare rapidă a polilor ar provoca fluctuaţii ale nivelului mării la scară globală, asociate cu modificări ale potenţialului centrifugal", au explicat cercetătorii, referindu-se la modul în care elementele de pe suprafaţa terestră s-au deplasat faţă de centru sau faţă de axa de rotaţie.
Pământul s-a reorientat de patru ori în 320 de milioane de ani. Ce indică noile dovezi geologice
Richard Gordon, de la Universitatea Rice - unul dintre coordonatorii cercetării - a descoperit dovezi ale acestui fenomen în timp ce investiga sursele vulcanilor din Hawaii, situate în mantaua profundă a Pământului.
"Dezbaterile privind mecnaismul care a cauzat acest efect sunt destul de aprinse", a declarat Gordon, profesor de geofizică şi ştiinţe ale Pământului, mediului şi planetelor (titular al catedrei finanţate de Fundaţia W.M. Keck), într-un comunicat de presă publicat la începutul acestei luni.
"Eu şi fostul meu student, Daniel Woodworth, am abordat problema dintr-o perspectivă nouă, bazându-ne pe un nou pol paleomagnetic şi pe un set de date a cărui colectare şi elaborare ne-a luat decenii întregi", a adăugat acesta, potrivit Agerpres.
Împreună cu Woodworth, el a descoperit dovezi într-un loc surprinzător, caracterizat prin temperaturi mult mai scăzute decât se aşteptau iniţial. "Pe vremea când eram student, mulţi geofizicieni presupuneau că Pământul solid nu îşi schimbă poziţia faţă de axa de rotaţie", a spus Gordon. "Chiar şi astăzi, unii geologi consideră că orientarea Pământului faţă de axa de rotaţie nu s-a modificat semnificativ în ultimele 100 de milioane de ani".
"Rezultatele noastre indică faptul că, în urmă cu aproximativ 56-48 de milioane de ani, întregul Pământ s-a reorientat faţă de axa de rotaţie, ceea ce a dus la discontinuitatea observată în înregistrările paleomagnetice", a spus el.
"Este o descoperire incitantă", a adăugat Gordon. "Aceste date indică faptul că, în pofida unor opinii actuale, o deplasare semnificativă a polilor geografici ar fi putut avea loc chiar şi acum 48-56 de milioane de ani".
Cele patru perioade care s-au evidenţiat în studiu sunt: tranziţia de la Oligocen la Miocen (acum aproximativ 20-30 de milioane de ani), mijlocul Cretacicului (acum aproximativ 90-100 de milioane de ani), intervalul dintre sfârşitul Jurasicului şi începutul Cretacicului (acum aproximativ 140-150 de milioane de ani) şi începutul Jurasicului (acum aproximativ 190-200 de milioane de ani).
