Premium
Poliţia Română anunţă că în anul 2023 au avut loc 187 de acţiuni operative pe linia combaterii traficului de persoane şi 35 de grupări infracţionale organizate au fost destructurate. În plus, pe linia combaterii traficului de persoane, au fost înregistrate 351 de sesizări de natură penală, fiind desfăşurate activităţi în 4.963 de ordonanţe de delegare emise de către procurorii D.I.I.C.O.T.
”În anul 2023, din punct de vedere al combaterii traficului de persoane, acţiunile investigative desfăşurate de poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T., la nivel naţional, s-au materializat în desfăşurarea a 187 de acţiuni operative, fiind destructurate 35 de grupări infracţionale organizate”, transmite Poliţia Română, potrivit news.ro.
Pe linia combaterii traficului de persoane, în anul 2023, au fost înregistrate 351 de sesizări de natură penală, fiind desfăşurate activităţi în 4.963 de ordonanţe de delegare emise de către procurorii D.I.I.C.O.T. (1.091 existente şi alte 3.872 înregistrate).
”Atât pentru combaterea fenomenului, cât şi pentru destructurarea grupurilor de criminalitate organziate pe această linie de muncă, au fost efectuate 187 de acţiuni operative, au fost destructurate 35 de grupuri infracţionale organizate şi au fost trimise în judecată 465 de persoane, pentru săvârşirea a 1.699 de infracţiuni, ca urmare a rechizitoriilor emise şi a acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei încheiate de către procurorii D.I.I.C.O.T”, precizează comunicatul oficial. Potrivit Poliţiei Române, rraficul de persoane reprezintă o infracţiune complexă, care are un pronunţat caracter transfrontalier, însă jumătate dintre investigaţiile efectuate în ultimul an au avut în vedere traficul intern de persoane.
”Dintre cele 1.336 de dosare penale în care Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate a efectuat investigaţii în cursul anului 2023, sub delegare, 669 au vizat fapte de trafic internaţional de persoane, respectiv 50,07%, iar 667 trafic intern, reprezentând 49,93%. În ceea ce priveşte exploatarea victimelor în plan intern (49,93% din totalul investigaţiilor au vizat traficul exclusiv intern), sunt preferate victimele minore din cauza faptului că sunt facil de recrutat şi exploatat, în special prin obligarea la practicarea prostituţiei şi nu este necesară călătoria externă/trecerea frontierei”, arată autorităţile.
Poliţia Română afirmă că se constată existenţa modurilor de exploatare clasice, respectiv exploatarea sexuală (din totalul de 1.336 de dosare, 1.118 vizează exploatarea sexuală – 83,7%), proxenetism săvârşit de un grup organizat – 4%, exploatarea prin muncă – 142 de dosare, respectiv 10,63%, constrângerea la săvârşirea de infracţiuni mărunte şi obligarea la practicarea cerşetoriei - 81 de dosare, respectiv 6%), sclavie 0,52%, respectiv 7 dosare. ”Nu s-au înregistrat modificări în procesul de recrutare a victimelor şi mijloacele de constrângere uzitate, menţinându-se falsele promisiuni de obţinerea unor locuri de muncă bine plătite, câştigarea încrederii victimelor prin aservire şi dependenţă sentimentală (metoda loverboy), împărţirea câştigului – cointeresarea, abuzul şi şantajul emoţional, confiscarea şi reţinerea documentelor, inducerea temerii unor represalii asupra lor sau a membrilor de familie în cazul în care vor cere ajutorul poliţiei, dar şi forme variate de violenţă, în special în faza exploatării.
Metoda loverboy a devenit în ultimii ani mai mult decât o metodă preferată de recrutare şi exploatare în cea mai mare parte a cauzelor de trafic de persoane în scopul exploatării sexuale, traficanţii neezitând să se căsătorească cu victimele şi chiar să aibă copii cu acestea, obţinând astfel control şi poziţia de manipulare a victimelor, dar şi garanţia că acestea nu vor apela la sprijinul autorităţilor, fiind astfel creată dependenţa totală sentimentală şi psihosocială a victimei faţă de traficant”, se arată în comunicat.
Poliţia Română mai spune că în anul 2023, profilul traficantului nu a suferit schimbări faţă de anii anteriori, astfel că aceştia sunt cetăţeni români de ambele sexe, cu vârste variate, unii cunoscuţi cu antecedente penale pe trafic de persoane ori alte fapte penale.
”Tendinţa traficanţilor este de a acţiona individual sau în grup restrâns, sub formă de asociere în principal pe criterii familiale, de rudenie sau de interese comune, astfel că fiecare etapă a traficului poate fi gestionată de oricare dintre aceştia, iar profiturile obţinute în urma activităţilor infracţionale derulate rămân concentrate în posesia unui grup restrâns de persoane/familii/rude. Se constată tendinţa de a renunţa la constituirea unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută la art. 367 din Codul penal, respectiv un grup structurat, cu un lider care să coordoneze activităţile unor executanţi aflaţi pe o scară ierarhică bine definită, ci mai degrabă se regăseşte situaţia asocierii traficanţilor în grupări fără o structură determinată şi abordarea aspectelor infracţionale de către aceştia din perspectiva unei „afaceri”, în urma căreia îşi vor împărţi veniturile obţinute în mod egal”, subliniază Poliţia Română. De asemenea, se constată schimbări în modul de operare, respectiv a modalităţii de exploatare a victimelor, în sensul adaptării conduitei traficanţilor, evitarea violenţei, din punct de vedere judiciar faptele îmbrăcând astfel de la an la an din ce în ce mai mult elementele constituive ale infracţiunii de proxenetim în loc de trafic de persoane/minori. Aşa cum rezultă şi din statistici, cauzele penale nou înregistrate anual se încadrează într-un trend descendent ceea ce denotă că eforturile luptei anti-trafic sunt constante şi consecvente.
Poliţia Română mai anunţă că în anul 2023, structurile de combatere a traficului de persoane au acţionat prin efectuarea activităţilor specifice din sfera de competenţă în vederea combaterii traficului de fiinţe umane, efectuarea activităţilor specifice din sfera de competenţă în vederea prevenirii şi depistării timpurii a unor posibile situaţii de trafic de persoane cu privire la cetăţeni/refugiaţi străini, precum şi cooperarea în plan local/regional cu celelalte structuri de ordine publică, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, O.N.G.-uri etc, pentru verificarea cu celeritate a oricăror semnalări de trafic de persoane.
