Peste 110 milioane de persoane din Europa sunt expuse zilnic la niveluri periculoase de poluare sonoră, arată un raport recent al Agenției Europene de Mediu (EEA). Traficul rutier, feroviar și aerian sunt principalele surse ale acestui tip de poluare invizibilă, care are consecințe serioase asupra sănătății publice.
Zgomotul excesiv contribuie la aproximativ 66.000 de decese premature în fiecare an, potrivit raportului, și este asociat cu afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și tulburările de sănătate mintală. În plus, aproape 5 milioane de europeni suferă de insomnie severă cauzată de zgomotul ambiental, iar 15 milioane de copii trăiesc în medii sonore nesigure pentru dezvoltarea lor.
EEA estimează că aproape 20% din populația Spațiului Economic European este expusă direct zgomotului de transport, iar dacă s-ar aplica standardele mai stricte ale Organizației Mondiale a Sănătății, numărul persoanelor afectate ar putea depăși 150 de milioane.
„Expunerea continuă la poluarea sonoră menține organismul într-o stare de alertă constantă, ceea ce favorizează inflamațiile, dereglările metabolice și crește riscul de infarct, diabet și probleme psihice”, a explicat dr. Eulalia Peris, expert al EEA.
Zgomotul rutier rămâne principala sursă de disconfort sonor în Europa, afectând 92 de milioane de oameni, urmat de cel feroviar (18 milioane) și cel aerian (2,6 milioane). Între 2017 și 2022, numărul persoanelor expuse cronic la zgomot a scăzut cu doar 3%, un progres insuficient pentru atingerea obiectivului UE de reducere cu 30% a acestui număr până în 2030.
EEA atrage atenția că fără măsuri urgente, precum limitarea vitezei în orașe, modernizarea infrastructurii feroviare și aeriene, sau promovarea mijloacelor de transport silențioase, ținta europeană nu va fi atinsă.
În plus, trecerea la vehicule electrice nu reprezintă o soluție completă. La viteze mari, sursa principală de zgomot rămâne frecarea dintre anvelope și asfalt, nu motorul în sine.
„Poluarea fonică este deseori ignorată pentru că nu se vede. Este percepută ca un disconfort minor, dar în realitate, afectează profund sănătatea. Spre deosebire de poluarea aerului, nu declanșează alerte, ci acționează lent și constant, fiind cu atât mai periculoasă cu cât devine parte din rutina urbană”, avertizează Leena Ylä-Mononen, directoarea executivă a EEA.
Costurile economice asociate impactului asupra sănătății sunt estimate la aproape 100 de miliarde de euro anual.
Comentează