DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Pomelnicul parlamentarilor cu pete facuti scapati

semnatura
Împotriva solicitării de începere a urmării penale au votat 248 de deputaţi, din partea USD şi UDMR, iar în favoarea cererii s-au înregistrat 108 voturi, din partea PNL şi PDL. Înaintea lui Daniel Chiţoiu, şi alţi aleşi au beneficiat de apărare din partea colegilor. Parlamentarii se ajută reciproc în faţa justiţiei, pentru că nu sunt deloc puţini cei care trebuie să răspundă pentru fapte de corupţie, incompatibilităţi şi conflicte de interese. Printre cei care şi-au păstrat imunitatea în urma votului colegilor din Parlament se numără Vlad Cosma (PSD), Varujan Vosganian (PNL), Mircea Diaconu (PNL), Laszlo Borbely (UDMR), Victor Paul Dobre (PNL), Ovidiu Silaghi (PNL), Ion Stan (PSD). “Cei pentru care nu s-a încuviinţat urmărirea penală, fac parte din corupţia transpartinică”, a acuzat, ieri, preşedintele Traian Băsescu. Camera Deputaţilor a respins, ieri, prin vot secret, cererea procurorului general privind încuviinţarea urmăririi penale a lui Daniel Chiţoiu (PNL), acuzat de abuz în serviciu. Vlad Cosma (PSD), luare de mită Deputatul a scăpat de arestarea preventivă ca urmare a votului Camerei Deputaţilor din 17 februarie, când 222 de aleşi s-au pronunţat împotriva cererii ministrului Justiţiei. Ca urmare, procurorii DNA au recurs la măsura controlului judiciar pe durata urmării penale (presupune mai multe obligaţii, precum prezentarea la DNA ori de câte ori este chemat sau interdicţia de a părăsi ţara fără încuviinţarea prealabilă a procurorilor). Deputatul PSD este acuzat, ­împreună cu tatăl său, ­Mircea ­Cosma, preşedintele CJ Prahova, că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane lei de la trei oameni de afaceri ale căror firme au contracte cu CJ ­Prahova. Varujan Vosganian (PNL), complot Cererea de avizare a începerii urmăririi penale a senatorului PNL, care era în acel moment ministru al Economiei, a ajuns la Senat la începutul lunii septembrie 2013. Pe vechiul Cod Penal, Vosganian era acuzat de complot, în timp ce ex-ministrul Adriean Videanu (PDL), de subminarea economiei naţionale. Mai precis, cei doi au fost acuzaţi că, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de circa 130 milioane de dolari. După aproape o lună de la primirea cererii procurorului general, Senatul s-a pronunţat: 126 de voturi „împotrivă“ şi 25 de voturi „pentru“. Mircea Diaconu (PNL), ­incompatibilitate Pentru ca senatorul PNL să-şi piardă, în decembrie 2012, mandatul, după ce a fost găsit în incompatibilitate, a fost nevoie nu doar de o sentinţă definitivă, ci şi de numeroase solicitări din partea ANI şi de sesizarea Curţii Constituţionale. Mai precis, în iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat dreptate ANI, dar Senatul a ignorat luni la rând decizia, pentru ca în 30 octombrie 2012 să respingă solicitarea Agenţiei privind încetarea mandatului. Doar după ce CSM a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictului juridic dintre Senat şi ICCJ, plenul Camerei Superioare a constatat încetarea mandatului de senator al lui Mircea Diaconu. Laszlo Borbely (UDMR), trafic de influenţă şi fals în declaraţii Liderul UDMR a scăpat de urmărirea penală ca urmare a votului dat de Camera Deputaţilor în 11 septembrie 2012, când împotriva cererii procurorilor s-au pronunţat 181 de deputaţi (doar 53 au votat „pentru“). Trebuie menţionat că votul negativ din Cameră a venit la aproximativ cinci luni de la primirea cererii DNA, timp în care solicitarea s-a tot plimbat între Biroul Permanent, Comisia juridică şi plen. Borbely era acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, deoarece ar fi primit foloase necuvenite pentru a determina funcţionari din Administraţia Naţională „Apele Române“, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului, să favorizeze două societăţi la licitaţiile organizate. De precizat că celelalte trei persoane implicate în dosar au fost trimise în judecată în ianuarie 2014. Victor Paul Dobre (PNL),abuz în serviciu Fostul ministru al Administraţiei a scăpat de urmărire penală în aceeaşi zi cu Laszlo Borbely, în favoarea sa pronunţându-se 183 de colegi deputaţi (doar 47 au votat „pentru“ solicitarea procurorilor de avizare a începerii urmăririi penale). În solicitarea depusă la Cameră în 10 august 2012, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arăta că Dobre, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, a înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători (era în contextul referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu). Ovidiu Silaghi (PNL), trafic de influenţă În cazul vicepreşedintelui executiv al PNL cu atribuţii în relaţiile externe, Camera Deputaţilor a scăpat de un vot pe cererea DNA de avizare a începerii urmăririi penale pentru că Ovidiu Silaghi şi-a dat demisia, în septembrie 2013. Liderul PNL a făcut acest gest nu pentru a se pune la dispoziţia justiţiei, ci pentru a prelua un mandat de eurodeputat. Silaghi a fost acuzat de DNA că, în 2012, în calitate de ministru al Transporturilor, ar fi primit de la Nelu Iordache 200.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra persoanelor decidente din cadrul CNADNR în vederea anulării deciziei de reziliere a unui contract şi pentru a nu rezilia alte contracte. După ce Silaghi a devenit eurodeputat, DNA s-a adresat Parlamentului European pentru ridicarea imunităţii în vederea urmăririi penale a acestuia. Votanţii au propriile probleme cu justiţia Unii dintre senatorii şi deputaţii care votează împotriva solicitărilor procurorilor sau care tergiversează la maximum pronunţarea au şi ei probleme cu justiţia sau cu Agenţia Naţională de Integritate. „România liberă“ vă prezintă doar câteva exemple: Mircea Drăghici, deputat şi trezorierul PSD: urmărit penal pentru că şi-ar fi folosit influenţa sau autoritatea funcţiei de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Cătălin Rădulescu, deputat PSD: urmărit penal pentru efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi pentru dare de mită; a fost pus sub control judiciar. Niculae Bădălău, senator PSD: cercetat în stare de libertate într-un dosar în care e acuzat că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală. Corneliu Dobriţoiu, senator PNL: trimis în judecată în dosarul locuinţelor de serviciu, alături de alţi zece generali şi colonei. Mircia Muntean, deputat PDL: condamnat în luna iulie 2013, în primă instanţă, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Ion Stan, deputat PSD: trimis în judecată, în februarie 2013, sub acuzaţia de trafic de influenţă ­deoarece, în campania electorală pentru alegerile din 2012, ar fi pretins sume importante de bani de la un om de afaceri în schimbul favorizării obţinerii unor contracte cu statul. Gheorghe Costin, deputat PNL: trimis în judecată, la sfârşitul lunii august 2013, sub acuzaţiile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în declaraţii, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Mate Andras-Levente, deputat UDMR: trimis în judecată sub acuzaţia de conflict de interese, deoarece şi-ar fi angajat ilegal soţia la biroul parlamentar din Cluj. Ghervazen Longher, deputat minoritatea poloneză: trimis în judecată tot pentru conflict de interese, deoarece şi-ar fi angajat şi fratele, şi sora la Camera Deputaţilor. Ioan Oltean, deputat PDL: urmă­rit penal din septembrie 2013, pe ­motiv că şi-ar fi folosit funcţiile deţinute în partid pentru a exercita influenţă asupra vicepreşedintelui CJ Bistriţa-Năsăud şi asupra unor demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Economiei pentru ca licitaţiile să fie câştigate de anumite firme, iar primăriile conduse de democrat-liberali să primească fonduri pentru diferite proiecte. Grigore Crăciunescu, deputat PNL: trimis în judecată pentru conflict de interese, deoarece ar fi încheiat, în perioada în care a fost primar al municipiului Paşcani, nouă acte juridice cu firme al căror reprezentant era fiul său. Kerekes Karoly, deputat UDMR: trimis în judecată pentru conflict de interese, deoarece şi-a angajat la cabinetul parlamentar atât fiul, cât şi soţia, pe o perioadă de patru, respectiv cinci ani. Marian Neacşu, deputat PSD: trimis în judecată pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat fiica la biroul său parlamentar. sursa: Romania Libera

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.