Premium
Evenimentul Zilei:
Digi24:
Emil Hurezeanu a comentat absența liderului american Barack Obama de la marșul unității din Paris, care a avut loc ieri în urma atacurilor teroriste din Franța, soldate de 17 morți. Președintele Statelor Unite putea să primească o vestă antiglonț, a spus zâmbind jurnalistul. El a amintit că nici procurorul general al SUA nu a fost prezent, deși înainte de marș s-a aflat la Paris. „De ce n-a venit (Barack Obama – n.r.)? Pentru că el nu e Charlie, așa cum scrie presa americană. Un foarte cunoscut jurnalist american, dur, (Bill) Kristol, spunea că Obama probabil că a fost ocupat și atunci s-a uitat pe program și nu a avut nimic de făcut, nici el, nici Joe Biden. Sigur că Obama a fost primul care s-a prezentat la ambasadă, a scris „Vive la France!” cu mâna lui stângă. Cu stânga pentru „Vive la France!”. Și a afirmat printre primii că Franța este cel mai vechi și cel mai important aliat Americii”, a amintit jurnalistul, care a adăugat că marșul solidarității nu maschează atacurile teroriste. „Nu cred că teroriștii s-au aflat într-o perioadă de jubilație”, a subliniat Emil Hurezeanu. „Nici măcar procurorul general al Americii, Eric Holder, care era la Paris, a participat la reuniunea miniștrilor de externe din Europa, n-a venit la acest marș. Ciudat. Probabil că în absența lui Obama nu mai putea fi nimeni. Mulți au spus că venirea lui Obama ar fi produs o comoție de securitate, dar i-ar fi dat și lui o vestă antiglonț, așa cum a avut Netanyahu și lucrurile s-ar fi rezolvat aproape de la sine”, a conchis jurnalistul Emil Hurezeanu.
RFI:
Orice schimbare drastica de legislatie in UE implica multa târguiala si ia timp. Reuniti la Paris, o parte din ministrii de interne UE au decis ca pentru moment sa fie folosit la justa sa valoare controlul frontierelor externe. Acesta este deja prevazut in reforma codului frontierelor Schengen din 2012 si este prevazut in doua cazuri: pentru evenimente perturbatoare previzibile si pentru urgente. Se poate considera ca atentatele de la Paris constituie un caz de urgenta. Tot in 2012 a fost adaugat si un al treilea caz, dar de data aceasta pentru reintroducerea temporara a controalelor la frontierele interne si asta doar in caz de flux migratoriu masiv si incontrolabil la una din frontierele externe. Acesta era clar un gest facut pentru Franta care se temea de navala refugiatilor libieni care nu conteneau sa ajunga in Italia. Prin urmare, problema de fata nu se califica pentru astfel de controale. De aceea, Spania si Belgia cer o modificare a Tratatului Schengen astfel incât controlul la frontierele interne sa fie introdus si in caz de amenintare terorista. A modifica Tratatul presupune o noua propunere a Comisiei Europene de ameliorare a legislatiei Schengen. Aceasta trebuie mai apoi, cel putin teoretic, validata prin vot prin majoritate de Parlamentul European si prin unanimitate de statele membre. Teoretic. Practic, însa, in iunie 2012 statele membre au schimbat baza juridica de decizie si au exclus astfel Parlamentul din joc. Ele au pretextat atunci ca aceea era adevarata baza juridica a codului frontierelor, cea care nu implica o codecizie. Ne putem astepta ca jocul sa se repete având in vedere pozitia adversa cunoscuta a eurodeputatilor privind transformarea UE intr-o "fortareata". In fine, intregul proces poate dura mai bine de un an.
