O întâmplare prezentată online drept un gest impresionant de umanitate din partea unui jandarm a fost distribuită masiv pe rețelele de socializare și a stârnit reacții emoționale din partea internauților. Postarea relata cazul unui tată prins la furat lapte pentru copilul său și intervenția unui jandarm care l-ar fi iertat și ar fi plătit produsele în locul lui. Autoritățile spun însă că povestea nu este reală.
Postarea face parte dintr-un tip de conținut care circulă frecvent pe internet și care folosește istorii emoționale pentru a atrage atenția și a strânge interacțiuni. Specialiștii avertizează că astfel de pagini pot folosi ulterior popularitatea obținută pentru a promova dezinformări sau scheme de fraudă.
Povestea virală care a stârnit reacții
Postarea care a circulat pe rețelele sociale a adunat zeci de comentarii și sute de aprecieri într-un timp scurt. În text era prezentată situația unui tată care ar fi fost prins într-un magazin în timp ce încerca să fure lapte pentru copilul său.
Potrivit relatării din postare, la fața locului ar fi fost chemat un jandarm care, în loc să îl sancționeze, ar fi ales să îl ierte. Mai mult, acesta ar fi plătit produsele luate din magazin, gest prezentat ca un exemplu de empatie și solidaritate.
Povestea era însoțită și de o imagine care sugera momentul intervenției.
Autoritățile spun că imaginea și povestea sunt false
Jandarmeria Română a atras atenția că această întâmplare nu este reală și că fotografia folosită în postare este generată cu ajutorul inteligenței artificiale, fără ca acest lucru să fie menționat.
Reprezentanții instituției au explicat că falsul poate fi observat analizând anumite detalii din imagine, care nu corespund realității. Printre elementele care trădează manipularea se numără chiar echipamentul presupusului jandarm, care nu respectă caracteristicile reale ale uniformei.
Cum funcționează astfel de postări virale
Specialiștii în securitate cibernetică spun că astfel de pagini urmăresc să ajungă la cât mai mulți utilizatori prin intermediul unor povești emoționante, capabile să genereze reacții și distribuiri rapide, informează Digi24.
După ce atrag un număr mare de urmăritori și interacțiuni, administratorii acestor pagini pot schimba ulterior conținutul și identitatea paginii pentru a promova scheme de fraudă sau mesaje care răspândesc dezinformare.
Ce pot face utilizatorii când întâlnesc astfel de postări
Experții recomandă ca astfel de postări suspecte să fie raportate direct pe platformele de socializare pe care apar.
În situațiile în care sunt promovate scheme de fraudă, acestea pot fi semnalate și la numărul de telefon 1911 sau pe site-ul oficial al Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
Comentează