Premium
Purtatorul de cuvânt al PNL, Ionut Stroe, a declarat, miercuri, comentând raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) pentru România, ca Parlamentul trebuie recredibilizat iar reactia acestei institutii la solicitarile justitiei trebuie sa fie 'prompta si pozitiva'.
'Imaginea Parlamentului, ca si institutie, trebuie recredibilizata. Raportul MCV subliniaza înca o data faptul ca reactia Parlamentului la solicitarile justitiei trebuie sa fie una prompta si pozitiva. Este clar ca analiza Parlamentului nu trebuie sa depaseasca limitele avizului pozitiv sau negativ. Parlamentul nu ar trebuie sa intre pe fondul problemei iar procedura trebuie sa fie mult mai rapida', a afirmat, pentru AGERPRES, Stroe.
Referindu-se la solicitarile ANI de încetare a unor mandat de parlamentari, purtatorul de cuvânt liberal a admis ca au fost întârzieri si ca Parlamentul a reactionat 'destul de lent'.
'Noi, PNL, avem deja o initiativa legislativa în legatura cu scurtarea termenelor de raspuns la solicitarile justitiei depuse în Parlament. Speram sa rezolvam acest aspect prin adoptarea acestei legi, dar e nevoie si de participarea celor din PSD, bineînteles, pentru ca e nevoie de o majoritate care sa treaca o astfel de lege', a precizat Ionut Stroe.
În ceea ce priveste institutiile din zona justitiei, Stroe a aratat ca era de asteptat pentru toti ca la nivelul Comisiei Europene sa fie apreciate rezultatele activitatii Parchetelor sau a Agentiei Nationale de Integritate.
'Exista lucruri si dosare complete si concrete în legatura cu anumite cazuri de coruptie, pe de-o parte, ma refer la DNA si Parchetele care au ajuns în justitie si au avut chiar condamnari si, bineînteles, la ANI, o activitate fructuoasa în legatura cu depistarea în special a nerespectarii regimului incompatibilitatilor. În comparatie, de exemplu, cu Bulgaria - pentru ca fie ca vrem, fie ca nu suntem comparati cu ei -, România are mari progrese', a declarat purtatorul de cuvânt al PNL.
Comisia Europeana a adoptat miercuri raportul privind progresele înregistrate de România în ultimele 12 luni în domeniul reformei judiciare si al luptei împotriva coruptiei, în cadrul MCV.
Raportul evalueaza progresele recente realizate de România. Aceasta evaluare evidentiaza o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indica durabilitatea acestora. Actiunile întreprinse de principalele institutii judiciare si de autoritatile cu responsabilitati în materie de integritate în vederea combaterii coruptiei la nivel înalt si-au mentinut o dinamica remarcabila. Acest lucru s-a reflectat în cresterea încrederii românilor în sistemul judiciar, în general, si în urmarirea penala a actelor de coruptie, în special.
Mentinerea acestei tendinte a fost posibila printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul sau, inclusiv prin disponibilitatea aratata de membrii acestuia de a apara cu mai multa consecventa independenta justitiei si prin aplicarea unei abordari mai proactive în ceea ce priveste asigurarea consecventei jurisprudentei. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce priveste numirile în posturi de conducere, se arata în raport.
În acelasi timp, au apreciat evaluatorii de la Bruxelles, persista un sentiment clar ca progresele realizate trebuie consolidate si construite pe baze si mai sigure. Desi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala) a demonstrat colaborarea pragmatica si productiva dintre guvern si sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative ramân nesolutionate. Exista în continuare o lipsa de consecventa în unele hotarâri ale instantelor, aspect care reprezinta o sursa de îngrijorare.
Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmarire penala sa îi trateze pe parlamentari ca pe orice alti cetateni par sa fie în continuare lipsite de criterii obiective si de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovada de reticenta în a aplica hotarârile judecatoresti definitive sau deciziile Curtii Constitutionale. De asemenea, cu toate ca Guvernul recunoaste din ce în ce mai clar necesitatea combaterii coruptiei generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematica, mai arata raportul.
