Din cauza prăbuşirii natalităţii, 85 din cele 364 de sate din judeţul Dolj, adică circa 23%, se află în risc de dispariţie. 64,01% sunt sate progenic vulnerabile (mai puţin de un copil pe gospodărie) şi mai puţin de 11% sunt sate cu progenie pozitivă (mai mult de un copil pe gospodărie), scrie Agerpres.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Sociologie (INSOC) al Academiei Române, pe tema declinului demografic în mediul rural şi mic urban din judeţul Dolj, spaţiul rural se confruntă cu un fenomen aparte, acela al dispariţiei satelor. În analizele sale, Dimitrie Gusti încadra aceste sate în categoria "satelor care mor". Un asemenea deznodământ decurge fie din contracţia fondului progenic (număr mic de copii pe gospodărie sătească), fie direct din procesul depopulării (părăsire-emigrare).
"Dispariţia anunţată de contracţia fondului progenic este una cu propagare târzie, cea prin depopularea satelor este una cu propagare directă. Satele progenic vulnerabile sunt majoritatea. Acestea sunt cele cu un număr mediu de sub 1 copil/ gospodărie, adică sate cu un număr considerabil de gospodării fără copii. Proporţia acestei categorii de sate atinge un procent de 64%, adică 233 din 364. În fine, satele aflate în afara ameninţării induse de contracţia fondului progenic se ridică la circa 10% din total, adică 36 din cele 364. Circa trei sate se disting printr-o progenie crescătoare: Stupul rural este masiv golit de albinele lucrătoare şi nici matca nu are prea multă putere de păstrare a roiului. În mod straniu, acesta a devenit mai degrabă adăpost decât uzină vie lucrătoare ", se menţionează în lucrarea "Doljul social - spaţiul rural şi mic urban. Declin demografic, îmbătrânire, migraţie. Spectrul dispariţiei unor comunităţi rurale şi mic urbane din judeţul Dolj", realizată de Institutul de Sociologie al Academiei Române în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dolj, sub coordonarea prof.univ.dr.Ilie Bădescu, şi publicată la Editura Academiei României în 2024.
Unul din cele 85 de sate din judeţul Dolj aflate în risc de dispariţie (mai puţin de 0,5 copii pe gospodărie) este satul Urdiniţa, din comuna Brabova, comună cu cinci sate şi 1.418 locuitori, potrivit recensământului din 2021, din care doar 29 erau copii de până la 4 ani, iar 428 au peste 65 de ani. Satul Urdiniţa are 316 locuitori şi majoritatea au peste 70 de ani. La ora prânzului, toată lumea iese la poartă aşteptând maşina care le aduce pâine, pentru că distanţa până la cel mai apropiat magazin este foarte mare şi nu mai pot merge atâta drum pe jos.
"Aici la noi dacă mai sunt 100 de gospodării unde mai locuieşte cineva, iar în general sunt persoane vârstnice, peste 70 de ani. Mai sunt câteva familii sub 70 de ani. Copii nu mai sunt deloc. Ce frumos era în satul ăsta, aici la biserică, unde au făcut de câţiva ani şi cimitir. Erau nunţi, erau botezuri, era tineret în sat. Acum nu se mai fac, că nu are cine... După '90 încoace nu am mai văzut nuntă sau botez la biserica asta. De mai bine de 20 de ani... Mulţi sunt acolo, la cimitir", ne-a povestit o femeie de 76 de ani din satul Urdiniţa, care locuieşte singură de 27 de ani, de când i-a murit soţul.
"Copiii sunt la Craiova, vin la sfârşit de săptămână să îmi aducă ce mai am nevoie. Aici lângă mine sunt trei case care sunt pustii. Mai rar stau două persoane într-o casă, majoritatea sunt câte o persoană. Peste 10 ani pe-aici va fi pustiu. Mulţi au vândut pământul, alţii l-au dat în asociaţii că nu mai are cine să muncească la 70-80 de ani. La biserică se ţin slujbe în fiecare duminică, la sărbători, sunt respectate sărbătorile. Şi asta este situaţia multor sate din România. Ce poate să mai facă o persoană de 50 de ani aici? Nu are ce să facă", ne-a mai spus ea. Despre ceea ce se întâmplă în ţară crede că lucrurile nu merg deloc bine, "parcă mai bine ar gândi un om de la sat decât cei care apar şi vorbesc la televizor".
Între timp, discuţiei noastre s-a alăturat şi o vecină ceva mai tânără, care s-a aşezat şi ea pe banca de la poartă în aşteptarea maşinii cu pâine.
Tot în Urdiniţa am găsit-o la poartă în aşteptarea maşinii cu pâine şi pe Victoriţa Catană, de 83 de ani. Fără copii, ea trăieşte singură de mai bine de 30 de ani, după ce soţul i-a decedat. Din cauza neputinţelor şi a problemelor de sănătate, inclusiv de văz şi auz, tanti Victoriţa a vrut la un moment dat să se ducă la căminul de bătrâni din comună - Centrul Medico-Social din Brabova al Consiliului Judeţean Dolj, însă vecinii şi-au luat angajamentul că o îngrijesc ei.
"Le dau bani la oameni şi-mi cumpără legume şi-mi gătesc, le dau bani şi de butelie. Nu mai aud nimic, nu mai văd. Să le spui acolo 'Fusei la Urdiniţa şi o femeia oarbă sta la poartă să aştepte şi ea pâinea'. Dacă nu aş fi avut vecinii, plecam la azil, mă duceam şi îmi pierdeam urma. Fata asta de peste drum mă spală, îi dau 100 de lei, oamenii ăştia îmi gătesc, şi le dau 300 lei. Îmi aduc mâncare, îmi aduc apă, şi zisei că dacă ia Gabi turtiţă, să iau şi eu două turtiţe, că pusei o ţâră mâncare de praz, că mi-a făcut mâncare de praz, şi o pusei în cuptorul sobei să se încălzească până vine pâinea", ne-a povestit tanti Victoriţa.
În urmă cu 20 de ani, casa în care locuia i-a fost luată de şuvoaiele de apă care au venit primăvara de pe versanţi în urma ploilor abundente şi topirii zăpezii, iar atunci, ca prin minune, a scăpat cu viaţă. Despre casa în care locuieşte acum spune că a fost construită de Gigi Becali lângă casa părintească, unde locuia fratele, însă acum nu mai locuieşte nimeni.
"A venit balta mare dinspre Botoşeşti Paia (localitatea vecină - n.r.) şi mi-a luat tot. M-au scos oamenii prin pod. Balta din sus şi cu pomii au dat în casă şi mi-au făcut-o praf. Casa în care stau acum a fost construită de Gigi Becali, să-i dea Dumnezeu sănătate. Când s-au apucat oamenii de casă am dat toată economia de la CEC, strânsesem şi eu 47 de milioane (de lei vechi - n.r.) şi m-am dus şi le-am ridicat, că trebuiau cuie şi ce mai aveau nevoie oamenii care lucrau. Era februarie şi bătea viscolul... Cumpărasem o maşină de lemne, umplusem magazia de grâu... a luat apa tot... sacii cu grâu s-au oprit în vale. Şi ţoale şi tot a luat apa, am rămas fără nimic. Dacă n-aş avea vecinii, plecam în lumea largă, mă duceam până-mi pierdeam de urmă. Dar nu intri în casă să vezi aşa oarbă cum ţin şi eu curăţenie? Plecam la azil, dar Lenuţa, nevasta vecinului a zis: 'Dadă Toră, de ce vrei să pleci la azil dintre noi?' 'Păi nu mai văd să gătesc, să mă îngrijesc.' 'Stai liniştită, cât ai trăi, noi te întreţinem, cu banii dumitale, avem grijă de dumneata ca de copiii noştri.' Şi aşa au făcut. Dar mi-e teamă să nu mă găsească moartă în casă, că uite se face cald şi ei pleacă la muncă, la vie, la câmp...", a continuat femeia povestea ei.
Lângă ea, în casa părintească nu mai locuieşte nimeni, pentru că fratele a murit, iar nepotul stă în Craiova şi l-a atenţionat că ar fi bine să mai treacă să îngrijească curtea.
În timp ce stăteam la taină, în dreptul nostru a oprit o maşină cu lemne, iar şoferul a întrebat dacă nu vrem să cumpărăm. "Pe ce să iau lemne? Lasă că acu veni Dumnezeu cu căldura", a răspuns femeia. Şi vecina de peste stradă a strigat s-o atenţioneze că dacă vine maşina ea vrea turtiţe.
Satele în pericol de dispariție
La fel ca şi Urdiniţa, în risc de dispariţie din cauza natalităţii scăzute sunt şi satele Bâzdâna, Cernat, Piscu Lung, Valea Mare, Poienile, Ploştina, Stoiceşti, Gogoşita, Gogoşu, Frăţila, Langa, Infrătirea, Ungurenii Mici, Târnava, Gogoşeşti, Frasin, Seglet, Gebleşti, Călinesti, Sopot, Ştefănel, Buzduc, Greceşti, Brânduşa, Grădistea, Rasnicu Bătrîn, Motoci, Lazu, Floran, Gaia, Veleni, Fântânele, Ştiubei, Golfin, Sumandra, Vârvor, Pereni, Gura Racului, Răchita de Jos, Nedeia, Mischii, Buşteni, Afumaţi, Mărăcinele, Tencănău, Ciutura, Căciulatu, Cioroiu Nou, Prejoi, Foişor, Ungureni, Georocu Mare, Viişoara Moşneni, Luncşoru, Dobromira, Curmîtura, Beloţ, Săpata, Bucovicior, Ţiu, Lăcriţa Mare, Bulzeşti, Seaca de Padure, Carpen, Botoşeşti-Paia, Bărboi, Sălişte, Vela, Măcesu de Jos, Meteu, Şimnicu de Sus, Filaret, Preajba de Jos, Hunia, Veleşti, Răchita de Sus, Măceşu de Sus, Bascov, Picăturile, Ostroveni, Goicea, Cornu, Vârvoru de Jos, Rupturile.
Studiul Institutului de Sociologie prezintă şi o distribuţie a satelor din Dolj pe scara de mărime a populaţiei: şase sate nu mai au niciun locuitor (1,65%), au "murit"; 20 de sate au mai puţin de 50 de locuitori, (5,49%), 22 de sate (6%) au între 50 şi 100 de locuitori, 36 de sate (9,89%) au între 101 şi 200 de locuitori, 72 de sate (19,78%) au între 201 şi 400 de locuitori, 112 sate (30,77%) au între 401 şi 1.000 de locuitori, iar 96 de sate (26,37%) au peste 1.000 de locuitori. Satul are organicitatea lui, încât poate fi comparat unui "corp". Un cunoscutul demograf, academicianul Vladimir Trebici, a folosit chiar noţiunea de "corp demografic" pentru a defini această organicitate a unei comunităţi demografice.
"Corpul demografic al ruralului din Dolj, şi nu numai, se caracterizează prin câteva trăsături (cu gradaţii diferite de la o comună la alta): a) îmbătrâneşte, b) este relativ "obosit" socio-demografic (frecvenţa şi intensitatea interacţiunilor reproductive este scăzută, situată sub pragul critic); c) etalează semne de hipotimie (hipotimia este definită şi ca oboseală de tonus sau de ritm; un exemplu în acest sens este scăderea bucuriei naşterii de prunci - care este unul dintre sentimentele maternităţii. Această scădere a bucuriei legate de progenie este semnul oboselii de tonus a corpului demografic); d) hipotimia, la rândul ei, induce fenomenul de aplatizare a vitalităţii corpului demografic (diminuarea parametrilor funcţionali: naştere, nupţialitate, progenie, adică număr de copii pe o gospodărie etc.), fenomen definitoriu pentru ceea ce demografii americani au denumit iarnă demografică; e) o altă trăsătură: corpul demografic este ameninţat de volatilitate (convulsii) şi f) prezintă semnele alarmante (simptome) ale predispoziţiei spre sterpie opţională", spune profesorul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie, în lucrarea menţionată.
Potrivit specialistului, fenomenul satelor care mor este o permanenţă în istorie, însă acesta este încă insuficient cercetat.
"Localităţile mor ca şi persoanele, doar că pot să şi renască în acelaşi cadru ori într-unul schimbat. Dispariţia satelor ca fenomen a rămas încă insuficient studiată. Prin această cercetare pilot, realizată într-un parteneriat cu Consiliul Judeţean Dolj, am deschis acest capitol al sociologiei rurale la un nivel, deocamdată, de simplă sociografie, urmând ca echipele noastre să iniţieze proiecte viitoare de aprofundare a studiilor pentru a identifica factorii care contribuie la un asemenea deznodământ. Corpul demografic se distinge prin trăsături precum vârsta, regimul de vitalitate (sănătate) etc. O familie ori o comunitate mai mare pot îmbătrâni tot aşa cum îmbătrânesc şi indivizii din care se compun acestea. Spre deosebire de corpul anatomo-fiziologic, corpul demografic poate să şi re-întinerească. Ipoteza noastră este că în momentul în care a fost afectată gospodăria rurală a fost grav afectată şi familia ca nucleu moral al comunităţii şi, prin cele două, a fost afectată însăşi 'comunitatea de viaţă' denumită sat, cum o defineşte Ernest Bernea. Adepţii liberalismului extremist pot saluta slăbirea şi dispariţia satului ca tip de comunitate. Le revine, însă, responsabilitatea să pună ceva în loc care să fie cel puţin la fel de trainic", a declarat profesorul Ilie Bădescu pentru AGERPRES.
Dispariţia societăţilor ţărăneşti
El atrage atenţia că lumea întreagă se confruntă cu prăbuşirea civilizaţiilor ţărăneşti.
"Dispariţia societăţilor ţărăneşti este unul dintre marile dezastre la scară planetară. Marile corporaţii agro-alimentare, care au eliminat agrosistemul ţărănesc, nu pot compensa efectele civilizaţionale ale acestui fenomen. Când în lume nu vor mai fi ţărani, lumea va candida la înfrângeri definitive, obişnuia să spună marele scriitor şi filozof al culturii Paul Anghel", a mai spus profesorul Bădescu.
Cercetarea pilot realizată de Institutul de Sociologie în judeţul Dolj a vizat mai multe dimensiuni şi oferă un tablou realist şi un diagnostic comprehensiv pentru întregul rural şi urbanul mic din raza judeţului. De asemenea, studiul vine şi cu propuneri de măsuri pentru regândirea politicilor de dezvoltare pe direcţii strategice, în vederea ameliorării fenomenelor de declin demografic, îmbătrânire şi migraţie şi reducerea riscului de dispariţie a acestor comunităţi. Trăsătura distinctivă a acestui studiu este şi concepţia realizării sale în parteneriat cu echipa administrativă a judeţului.
Necesitatea unei Strategii de Dezvoltare Integrată (SDI) la nivelul judeţului Dolj, precizează profesorul Ilie Bădescu, are în vedere crearea şi creşterea unor poli de dezvoltare prin valorificarea potenţialului din zonele rurale şi urbanul mic şi prin implementarea de proiecte de dezvoltare economice, sociale şi de mediu, care să reducă din amploarea fenomenului migraţiei şi al depopulării.
"Asemenea proiecte au puterea de a atrage în mediul lor şi comunităţile rurale şi mic urbane, modest spre slab integrate în vechea strategie. Efectul ar putea să fie unul care să genereze un mediu puternic structurat, singurul care poate genera bunăstare pentru toţi. Nucleul acestei noi politici este definit de conceptul Strategiei de Dezvoltare Integrată. Studiul atestă că modelul dezvoltării integrate a început să fie trasat şi implementat de către a treia generaţie a elitei politice şi administrative (naţională şi judeţeană) prin regândirea politicilor de dezvoltare pe direcţii strategice ca cele sintetizate în cadrul propunerilor rezultate din cercetare şi argumentate în cadrul Raportului INSOC (de 500 de pagini cuprinzând rezultatele cercetărilor) şi al Atlasului sociologic rural şi mic urban (100 pagini). Noutatea derivă din modelul realizării cercetării printr-un parteneriat cu Consiliul Judeţean Dolj, ceea ce apropie cercetarea de modelul studiilor gustiene, centrate pe binomul cercetare-acţiune socială", concluzionează profesorul Bădescu.
Populaţia judeţului Dolj a scăzut în ultimii 10 ani cu 61.102 persoane, adică cu 9,25%, ajungând în 2021 la 599.442 persoane de la 660.544 cât era în 2011, mai mult de jumătate din această pierdere fiind înregistrată în municipiul Craiova (35.366 persoane), potrivit rezultatelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021), prezentate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj.
Comentează