Premium
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a afirmat, marți, că autoritatea nu poate aplica sancțiuni mari după mai puțin de doi ani și fără acordul Comisiei Europene (CE), iar sesizările Guvernului sunt tratate cu prioritate, conform procedurii, și nu este necesară modificarea legii, potrivit mediafax.
„Pe partea de sancțiuni, un subiect mult dezbătut, duratele sunt în media europeană, undeva peste doi ani. Și noi, ca și alții vrem să le reducem. În același timp, este o limită cât poți să le reduci, pentru că, atunci când este vorba de sancțiuni foarte mari, trebuie să fim foarte atenți să asigurăm un tratament corect, să respectăm prezumția de nevinovăție, să trecem prin toate procedurile care asigură dreptul la apărare al companiilor. Este un subiect care se dezbate mult în societatea românească, în ceea ce privește persoanele fizice, dar aceeași preocupare trebuie să o avem în a respecta drepturile persoanelor juridice, ale companiilor”, a declarat, marți, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o conferință de presă.
Din analiza Consiliului Concurenței, din momentul în care este finalizată analiza de către echipa instituției până ajunge la o decizie finală durează șase luni, a susținut președintele instituției.
„Șase luni sunt după ce termini investigația, ca să asculți și compania – să primească datele, să aibă timp să reacționeze -, să avem noi controalele interne, să ne asigurăm că nu greșim și, nu în ultimul rând, să consultăm Comisia Europeană. În toate cazurile acestea mari, cu amenzi de milioane de euro, niciuna dintre aceste amenzi nu poate fi acordată fără să avem acordul Comisiei Europene”, a adăugat Chirițoiu.
De asemenea, președintele Autorității de Concurență a susținut că instituția va sprijini Guvernul, dacă va dori modificarea legislația din acest domeniu, dar această schimbare nu se poate face oricum.
„Dacă Guvernul vrea să modifice legislația, vom colabora cu dânșii în acest sens. Chiar în cadrul legal actual, evident, când avem o sesizare din partea Guvernului, îi acordăm prioritate. Suntem o instituție publică. Guvernul conduce țara. Când Guvernul vede o problemă într-o anumită piață, evident că ne vom uita cu prioritate la acel subiect. Dar cum o facem? Facem rapid o analiză – înseamnă câteva luni, vedem dacă găsim indicii de încălcare a legii și dacă este cazul, decidem să deschidem o investigație”, a punctat Chirițoiu.
Președintele Autorității de concurență susține că instituția a făcut acest lucru în ambele cazuri recente, de anul trecut, respectiv imunoglobulina și prețul ouălor.
„Când am avut o investigare pe zona de comercializare a ouălelor, am făcut o analiză, două luni cred că a durat, este în lucru, se va termina în acest an, iar lucrurile au intrat pe făgaș normal. Nu zic că numai datorită investigației noastre, dar lucrurile s-au calmat pe piață, prețurile au scăzut. Vedem și un anumit efect care apare. Nu zic că este legat complet de investigația noastră, dar o companie, atunci când este investigată, este mult mai atentă privind comportamentul ei. A continua un comportament ilegal după deschiderea investigației, pentru noi constituie o circumstanță agravantă – dacă ajungem la amendă, vom da o amendă mai mare acelei companii care nu și-a schimbat comportamentul după deschiderea investigației. După mine, exemplul de bună practică este sesizarea primită de la Ministerul Sănătății privind imunoglobulina, că a fost o sesizare confidențială – nu s-au dus să vă spună dumneavoastră (ziariștilor – n.red.), că ne-au sesizat pe noi. Asta ne-a permis să avem elemente de surpriză”, a detaliat Chirițoiu.
În cazul imunoglobulinei, inspectorii Autorității de Concurență au făcut inspecții inopinate, anul trecut, în Belgia și Italia, împreună cu inspectorii din aceste țări, conformitate cu legislația din acele țări. Inspecțiile au fost făcute simultan - în aceeași zi și la aceeași oră, în trei țări.
„Evident, când primim o sesizare de la Guvern, îi dăm prioritate. Din punctul meu de vedere, nu mi se pare necesar să modificăm legislația. Din nou, dacă Guvernul simte această nevoie, evident că vom colabora cu dânșii la modificarea legislației, integrând această modificare în ceea ce permite legislația de concurență românească și europeană. Mai nou, toate investigațiile necesită OK-ul Uniunii Europene. Dacă va trebui să dăm amendă pe imunoglobulină, trebuie să avem OK-ul Uniunii Europene. Nu pot să îi spun că Guvernul vrea musai să îi dai răspunsul până la data de.... Comisia Europeană are regulile ei, care nu sunt supuse regulilor noastre”, a concluzionat Chirițoiu.
Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi de aproape 435,2 milioane de lei (93 de milioane de euro), anul trecut, cu 253,5% mai mult decât în anul anterior. Cele mai multe au fost aplicate pentru formarea cartelurilor, 62,1%, pentru înțelegeri verticale 22,2% și pentru abuz de poziție dominantă 15%. Anul 2018 ocupă locul II în clasamentul celor mai mari amenzi aplicate de Consiliul Concurenței, pe locul I fiind anul 2011, cu amenzi totale în valoare de 1.246.641.324 lei, iar pe locul III s-ar afla amenzile aplicate în anul 2015, de 239.680.544 lei. Au fost sancţionate 74 de companii sau asociaţii, dintre care aproximativ jumătate au recunoscut încălcarea legii şi au beneficiat de reduceri ale amenzilor.
Cele mai importante amenzi aplicate de Consiliul Concurenței, în 2018, sunt:
1. 246.739.195,6 lei (aproximativ de 53 de milioane de euro): nouă companii de asigurare şi UNSAR pentru participarea la un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial referitoare la intenţiile acestor societăţi de a majora tarifele RCA;
2. 87.713.336 lei (aproximativ 18,8 milioane euro): Auchan, Cora și Carrefour și furnizorii acestora pentru fixarea prețurilor în perioada 2010-2016;
3. 64.915.183 lei (aproximativ 14 milioane euro): pentru un abuz de poziție dominantă al companiei Orange manifestat prin limitarea accesului companiei Simplus Invest SRL la reţeaua sa de telefonie mobilă;
4. 12.848.199,22 lei (aproximativ 2,75 mil. euro): 13 agenţii de turism şi ANAT pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice prin agenţii de turism;
5. 10.365.353 lei (aproximativ 2,2 mil. euro): 13 companii pentru împărţirea pieţei lucrărilor de construcţii de conducte pentru transportul gazelor naturale şi lucrărilor conexe acestora din România;
6. 9.002.621,75 lei (aproximativ 2 mil. euro): 6 companii de pe piaţa prestării serviciilor de mentenanţă pentru echipamente aflate în dotarea unor nave maritime pentru limitarea comercializării serviciilor de mentenanţă pentru echipamentul Voyage Data Recorder JCY-1850;
7. 1,6 milioane de lei (aproximativ 340.000 euro): Corsar Online SRL pentru punerea în practică a unei concentrări economice înainte de a fi autorizată de autoritatea de concurență;
8. 1,22 milioane lei (aproximativ 260.000 euro): 5 centre medicale și 2 bănci de celule stem pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa serviciilor medicale furnizate de maternităţi private;
9. 229.496 lei (aproximativ 50.000 euro): Westgate România pentru punerea în practică a unei concentrări economice înainte de a fi autorizată de autoritatea de concurență.
