Premium
Premierul albanez Edi Rama a început luni o vizită la Pristina, unde se va întâlni cu premierul kosovar Albin Kurti şi liderii partidelor de opoziţie locale, pe fondul agravării unui diferend între Kosovo şi Serbia în legătură cu plăcuţele de înmatriculare auto, relatează euractiv.com, potrivit Agerpres.
Grenade de mână ar fi fost aruncate spre biroul de înregistrare civilă din Zvecan, fără a exploda. În acelaşi timp, la Zubin Potok biroul de înregistrare auto a fost incendiat, înregistrându-se pagube materiale.
Incidentele s-au produs în urma mai multor zile tensionate după ce guvernul de la Pristina, condus de Albin Kurti, a anunţat că toate autovehiculele sârbe care intră în Kosovo trebuie să utilizeze plăcuţe de înmatriculare provizorii kosovare.
Şoferilor din Kosovo li s-a cerut să aibă plăcuţe de înmatriculare sârbeşti după 2008, când Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa. Kurti susţine că actuala măsură luată de autorităţile de la Pristina este una de reciprocitate şi că o va revoca dacă Serbia face acelaşi lucru.
Belgradul nu recunoaşte declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo şi consideră decizia autorităţilor de la Pristina privind plăcuţele de înmatriculare auto drept un act care implică statutul de stat suveran.
În urma anunţului autorităţilor kosovare, sârbii din nordul Kosovo au blocat, pentru o săptămână, principalele două şosele din apropierea graniţei cu Serbia.
Într-o rară dovadă de unitate, Partidul Democratic din Kosovo (PDK) a promis sprijin pentru guvernul Kurti. Liderul PDK, Memli Krasniqi, şi cel al Alianţei pentru Viitorul Kosovo, Ramush Haradinaj, au condamnat acţiunile Serbiei.
Krasniqi a scris pe Facebook că apărarea Kosovo 'este o responsabilitate morală, nu doar una politică', el adăugând că Kosovo nu va ceda în faţa ameninţărilor.
''Deciziile legitime ale instituţiilor din Kosovo sunt decizii suverane ale statului Kosovo, care nu pot fi blocate'', a spus el.
Fostul premier kosovar Ramush Haradinaj a susţinut măsurile luate de poliţia din Kosovo de-a lungul graniţei, calificând acţiunile Belgradului drept ''provocări'' şi cerând intervenţia Uniunii Europene.
Regiunea Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune. Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru).
