Premium
Uniunea Creştină, partid conservator olandez, a exclus sâmbătă participarea la o nouă coaliţie guvernamentală sub autoritatea lui Mark Rutte în Olanda, reducând puternic şansele liderului liberal de a constitui o majoritate parlamentară, relatează Reuters.
Mark Rutte a supravieţuit unei moţiuni de cenzură vineri după ce a recunoscut că discutase în particular despre un post ministerial de oferit unui membru influent al parlamentului, Pieter Omtzight, care îi criticase guvernul precedent. Mark Rutte declarase apoi că nu abordase niciodată acest subiect, potrivit agerpres.ro.
Citește și: Premierul Mark Rutte a supravieţuit unei moţiuni de cenzură (Olanda)
"Nu vrem să facem ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Nu putem face parte dintr-un al patrulea guvern Rutte", a reacţionat sâmbătă liderul Uniunii Creştine, Gert Jan Segers, într-un interviu acordat revistei Nederlands Dagblad.
Uniunea Creştină făcea parte din 2017 din coaliţia guvernamentală condusă de Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al lui Mark Rutte.
Premierul în exerciţiu, aflat la putere din 2010 după trei mandate la conducerea guvernului, a câştigat alegerile legislative în urmă cu două săptămâni, dar criza declanşată de cazul Omtzight i-a fragilizat poziţia.
Toate partidele din afara coaliţiei încă la putere au votat vineri moţiunea de cenzură împotriva acestuia, nelăsându-i altă soluţie decât reconfigurarea alianţei cvadripartite aflate la putere. Dar decizia Uniunii Creştine ridică îndoieli asupra viabilităţii acestui scenariu.
Parlamentul va numi săptămâna viitoare o personalitate independentă însărcinată să relanseze negocierile în vederea formării unui guvern.
"Fără sprijinul Uniunii Creştine, un al patrulea guvern Rutte pare imposibil", a comentat politologul Tom Louwerse pe Twitter. "Cel mai bun scenariu pentru Mark Rutte ar fi să nu se implice în formarea unui nou guvern şi să rezolve problemele guvern în aşteptarea unei noi administraţii", a spus acesta.
Cota de popularitate a premierului în exerciţiu a căzut la 25% faţă de 54% cu o săptămână în urmă, în cadrul unui sondaj publicat după dezbatere şi votarea moţiunii de cenzură.
