Teoria ondeletelor, "mantia invizibilităţii" sau ştiinţa din spatele telescopului spaţial James Webb se numără printre cercetările care, potrivit experţilor, ar putea fi recompensate marţi cu Premiul Nobel pentru Fizică, transmite AFP.
Distincţia, anunţată la ora 11:45 (09:45 GMT), la Stockholm, este a doua din acest sezon, după premiul pentru medicină, acordat luni unui trio americano-japonez pentru identificarea "gardienilor sistemului imunitar", celulele T reglatoare care permit organismului să controleze sistemul imunitar, potrivit Agerpres.
Mai mulţi specialişti mizează anul acesta pe un premiu pentru cercetări situate la intersecţia dintre fizică şi matematică.
Lucrările matematicienei belgiene Ingrid Daubechies şi ale matematicienilor francezi Stéphane Mallat şi Yves Meyer asupra ondeletelor (ondelettes, în limba franceză; wavelets, în limba engleză), un instrument matematic care permite analizarea unui semnal sau a unei imagini la mai multe scări, ies în evidenţă.
"Poate părea obscur, însă aceste descoperiri au avut un impact considerabil asupra vieţii de zi cu zi, în special în domenii atât de simple precum formatul JPEG şi compresia imaginilor, lucruri pe care ne bazăm în permanenţă", a declarat pentru AFP David Pendlebury, responsabil cu analiza în domeniul cercetării în cadrul companiei Clarivate.
Jurnalista specializată în ştiinţă Maria Gunther de la cotidianul suedez Dagens Nyheter notează că această cercetare a contribuit, de asemenea, la "optimizarea tratamentelor prin radioterapie împotriva cancerului".
Yves Meyer a primit în 2017 Premiul Abel în domeniul matematicii pentru contribuţia sa decisivă la dezvoltarea teoriei ondeletelor.
Domeniul meta-materialelor apare la fel de frecvent în predicţii, în special cercetătorul britanic John B. Pendry cu a sa "mantie de invizibilitate". Cercetătorul a elaborat o reţetă teoretică pentru devierea câmpurilor electromagnetice în jurul unui obiect.
Jurnalistul specializat în ştiinţe Lars Broström de la radioul public suedez SR consideră că "oamenii aflaţi la originea" şi, la modul mai general, ştiinţa din spatele Telescopului Spaţial James Webb ar putea fi recompensaţi cu un Nobel.
"Ei au dezvoltat teoriile în anii 1960 şi 1970. Apoi (telescopul) a fost lansat acum câţiva ani. Astăzi, aproape că putem obţine o înţelegere complet nouă a fizicii datorită imaginilor sale. Descoperirea unor noi tipuri de găuri negre, spre exemplu. Sau obţinerea de noi informaţii care pun la încercare vechile teorii despre Univers", a declarat jurnalistul pentru AFP.
Domeniile informaţiei cuantice şi al algoritmilor figurează, de asemenea, pe lista favoritelor.
"O mare parte din cercetările de pionierat în acest domeniu au fost efectuate în urmă cu câteva decenii şi au dat acum roade, odată cu dezvoltarea computerelor cuantice şi a sistemelor de criptografie cuantică", potrivit revistei de specialitate Physics World. Acestea din urmă sunt utilizate în special în securitatea cibernetică pentru a cripta şi transmite date securizate.
Matematicianul american Peter Shor, specialistul canadian în criptografie Gilles Brassard, fizicianul american Charles H. Bennett şi fizicianul israeliano-britanic David Deutsch se numără printre favoriţi, potrivit revistei.
De asemenea, sunt vizate în predicţii progresele ştiinţifice în astrofizică, în special în ceea ce priveşte formarea galaxiilor. Jurnalista specializată în ştiinţe de la Dagens Nyheter mizează pe cosmologul mexicano-britanic Carlos Frenk, astrofizicianul argentinian Julio Navarro şi omul de ştiinţă britanic Simon White.
Teoria inflaţiei cosmice, care caută să explice natura actuală a universului prin paradigma Big Bang, este citată, de asemenea, de revista Physics World, care pariază pe Alan Guth şi Andrei Linde.
Un microscop pentru infinitul minuscul, microscopul cu forţă atomică, ar putea fi, de asemenea, încoronat, sugerează jurnalista postului SR Camilla Widebeck. Acest instrument este capabil să producă imagini 3D la o scară extrem de mică, uneori până la rezoluţia atomică, şi este important în nanotehnologie. Fizicianul elveţian Christoph Gerber, originar din Basel, este citat drept o figură cheie în acest domeniu.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit unui duo format din britanico-canadianul Geoffrey Hinton şi americanul John Hopfield pentru cercetările lor în domeniul reţelelor neuronale artificiale, care datează din anii 1980, jucând un rol crucial în dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI) contemporane, care a stârnit îngrijorări chiar şi printre inspiratorii acesteia. Cei doi oameni de ştiinţă şi-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la progresele tehnologice recente în domeniul AI.
După atribuirea premiului pentru medicină, luni, sezonul Nobelurilor continuă marţi cu Premiul Nobel pentru Fizică, urmat de premiul pentru chimie, pe 8 octombrie, înainte de premiul pentru literatură, pe 9 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 10 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice va fi anunţat în data de 13 octombrie.
Premiile vor fi înmânate laureaţilor în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizată la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.
Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).
Comentează